CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ

“OPERA LUI DIMITRIE CANTEMIR – FUNDAMENT IDEATIC
AL F
ĂURIRII STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMAN”

 

S-A DESFĂȘURAT LA UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” ÎN PERIOADA 23-25 NOIEMBRIE 2017

 

DIN PARTEA ASOCIAȚIEI EUROPENE DIMITRIE CANTEMIR,

LA CONFERINȚĂ AU PARTICIPAT:

 

  • DOMNUL MIHAIL ȚĂPÂRLEA – VICEPREȘEDINTE
  • DOMNUL CIOBANU VIOREL – SECRETAR GENERAL
  • DOMNUL CANTARAGIU IONEL- MEMBRU ÎN CONSILIUL DIRECTOR

PROGRAMUL CONFERINŢEI

23 Noiembrie 2017

 

18.00-20.00 PRIMIREA PARTICIPANȚILOR LA LUCRĂRILE CONFERINȚEI

 

24 Noiembrie 2017

 

 

09.30-10.30 Înregistrarea participanţilor la lucrările Conferinţei (intrarea Aula Magna)

10.30-12.00 Deschiderea lucrărilor Conferinţei şi prezentarea lucrărilor în plen (Aula Magna)

12.00-12.30 Pauză de cafea

12.30-14.00 Lansări de carte (sala 130)

14.00-15.00 Pauză de masă

15.00-17.00 Prezentarea lucrărilor Conferinţei pe secţiuni (sălile 130, 132, 85, 87, 39)

 

 

25 Noiembrie 2017

10.00-12.00 Dezbateri, concluzii şi închiderea lucrărilor Conferinţei (sala 130)

 

OBIECTIVELE CONFERINŢEI

  • Cunoaşterea impactului operei lui Dimitrie Cantemir în contextul european de confluenţă dintre Occident şi Orient, dintre iluminism şi (post-)modernism
  • Evidenţierea relaţiilor lui Dimitrie Cantemir cu personalităţile culturale ale timpului său
  • Relevarea contribuţiei lui Dimitrie Cantemir la modernizarea societăţii româneşti din punct de vedere educativ, spiritual, sociocultural, politic şi diplomatic
  • Anticiparea perspectivei temporale a Europei post-moderne prin opera lui Dimitrie Cantemir şi a altor reprezentanţi ai epocii sale (valori etice şi morale, religioase, socio-culturale, politice şi diplomatice)
  • Valorificarea inovaţiilor şi diseminarea bunelor practici rezultate din cercetarea operei lui Dimitrie Cantemir, precum şi a altor aspecte inedite legate de epoca sa din perspectiva inter- şi transdisciplinarităţii

 

SECŢIUNILE CONFERINŢEI

 

Secţiunea 1: Opera lui Dimitrie Cantemir oglindită în activitatea Şcolii Ardelene

Secţiunea 2: Contribuţia operelor iluminiştilor în crearea statelor unitare naţionale în Europa

Secţiunea 3: Reflectarea operei lui Dimitrie Cantemir în filosofia dreptului şi în ideile de unitate naţională la nivel european

Secţiunea 4: Dimitrie Cantemir – precursor al sociologiei europene

Secţiunea 5: Tradiție și modernitate în gândirea politică a lui Dimitrie Cantemir

 

LANSĂRI DE CARTE

(sala 130)

  1. Integrala Manuscriselor Cantemir,  vol. 76

Dimitrie Cantemir – Descriptio Moldaviae, Manuscris inedit din Biblioteca Vaticanului

Coordonator: Constantin Barbu

2. Integrala Manuscriselor Cantemir,  vol. 83

Dimitrie Cantemir – Izvoarele turcești ale lucrării Incrementa atque decrementa Aulae Othman[n]icae (Cod arab 1272)

Coordonator: Constantin Barbu

3.Integrala Manuscriselor Cantemir,  vol. 94

Dimitrie Cantemir – Descriptio Moldaviae, Manuscris inedit, Biblioteca Naţională a Franţei

Coordonator:Constantin Barbu

4.Confluenţe româno-slave de-a lungul timpului

Coordonator: Nicoleta Ciachir

Lyuben Karavelov Regional Library

LUCRĂRI ÎN PLEN

 

Moderator (Moderator): Prof.univ.dr. Georgeta ILIE

Sala (conference room): Aula Magna

 

 

  1. Cuvânt de deschidere

Prof.univ.dr. Corina Adriana DUMITRESCU, Preşedintele Senatului, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

2.Prezentul şi perspectivele cercetării moştenirii științifice a lui Dimitrie Cantemir

Academician Prof.univ.dr.hab. Victor ŢVÎRCUN, Academician coordonator al Secţiei Științe umanistice și arte, Academia de Ştiinţe, Republica Moldova

Pe parcursul existenţei sale de aproape 300 de ani, istoria studierii vieţii şi activităţii multilaterale a lui Dimitrie Cantemir a fost consemnată într-o  istoriografie bogată, scrisă  în mai multe limbi. În viziunea noastră, după esenţa, modul de abordare a problemelor şi conţinutul său, ea poate fi împărţită în trei perioade.

Prima perioadă cuprinde secolul al XVIII-lea – primul sfert al secolului al XX-lea. Specificul ei constă în apariţia primelor lucrări istorice despre gânditorul moldav şi, foarte rar, în publicări de documente legate de viaţa lui. Însă viaţa personală, activitatea politică, ştiinţifică şi literară a lui  Cantemir nu a reprezentat, în respectiva perioadă, un subiect distinct al studiilor ştiinţifice. Adesea, în lucrările istorice cu caracter general, consacrate domniei lui Petru cel Mare sau a Campaniei de la Prut, persoana domnului este doar consemnată. În mai multe cazuri, biografia lui D.Cantemir apare doar ca fundal sau preambul pentru biografia mezinului său – Antioh Cantemir, unul dintre întemeietorii poeziei  ruse moderne.

Un alt element definitoriu pentru prima perioadă a cantemirologiei este apariţia multor mituri şi legende, erori şi inexactităţi cu privire la biografia principelui moldav. Unele dintre ele i se datorează lui Cantemir însuşi, altele sunt rodul imaginaţiei biografilor sai.

A doua perioadă în istoria problemei de cercetare cuprinde anii ‘20 –  începutul anilor ‘70 ai secolului al XX-lea. Spre deosebire de etapa anterioară, ea este caracterizată printru spectru larg studii ştiinţifice speciale, dedicate biografiei lui Dimitrie Cantemir. Totodată, în aceşti ani se pun bazele publicării documentelor şi manuscriselor principelui moldav, descoperite în arhive. Specific acestei perioade este faptul că întreaga biografie şi activitate complexă a marelui cărturar au fost considerate şi tratate de către cercetătorii istoriei şi literaturii române prin prisma valorii lor naţionale. Lucru care, în mare parte, limitează şi diminuează în timp şi spaţiu ponderea şi rolul acestei personalităţi enciclopedice universale în dezvoltarea culturii şi ştiinţei europene.

A treia perioadă se conturează la începutul anilor ‘70 ai secolului trecut şi continuă până în prezent. Atât după conţinutul cercetărilor şi al studiilor întreprinse în acest timp, cât şi după numărul şi aria geografică a lucrărilor editate, perioada respectivă se deosebeşte esenţial de cele precedente.

  • În primul rând, datorită cercetărilor arhivistice au fost descoperite şi introduse într-un larg circuit ştiinţific multe documente noi, inedite, scrise de mâna lui Dimitrie Cantemir sau adresate lui. Fapt care a îmbogăţit esenţial baza documentară a problemei.
  • În al doilea rând, s-a schimbat radical perceperea rolului şi a importanţei lucrărilor savantului Cantemir pentru viaţa intelectuală şi civilizaţia europeană a secolului al XVIII-lea. Graţie cercetărilor ştiinţifice şi publicării operelor sale, personalitatea lui a depăşit, ca esenţă şi valoare, hotarele naţionale. Dacă în studiile cantemiriene din perioada anterioară, viaţa şi activitatea distinsului învăţat erau prezentate de cercetători într-un îngust cadru naţional, în perioada de faţă meritele lui Dimitrie Cantemir, îndeosebi cele ştiinţifice, sunt văzute printr-o optică mult mai largă, care i-a adus faima de savant enciclopedist, înscriindu-l printre cei mai străluciţi exponenţi ai principalelor curente ale gândirii ştiinţifice europene.

Dimitrie Cantemir şi-a însuşit, pe de o parte, înţelepciunea rafinată, diversitatea şi policromia orientală, iar pe de alta, erudiţia savantă, cunoştinţele enciclopedice şi logica raţionalistă occidentală. Marcat puternic de acest armonios sincretism civilizaţional, Dimitrie Cantemir devine primul savant promotor al integrării europene. Lui îi aparţine pionieratul în conceperea unor lucrări fundamentale de istorie politică, socială şi spirituală a Principatului Moldovei şi a Imperiului Otoman, care au servit timp de un secol drept cărţi de căpătâi pentru câteva generaţii de savanţi europeni. Aceste lucrări au conturat pentru multe decenii înainte direcţiile, metodele şi conţinutul cercetărilor ştiinţifice ale şcolii europene de orientalistică, în domeniile studierii islamului sau ale istoriei unor ţări şi popoare necunoscute sau puţin cunoscute.

  • În al treilea rând, s-a extins considerabil aria geografică a studierii vieţii şi moştenirii intelectuale ale omului de ştiinţă Numeroase articole, culegeri de studii, lucrări monografice şi teze de doctorat, dedicate biografiei şi activităţii ştiinţifice extrem de bogate a marelui cărturar moldav se editează acum în diferite ţări şi limbi europene.

În acelaşi context se înscriu şi numeroasele conferinţe şi simpozioane ştiinţifice de cantemirologie, organizate la nivel internaţional, regional şi naţional.

Trebuie menţionat şi faptul că, spre deosebire de perioada precedentă, când aceste prestigioase forumuri ştiinţifice se desfăşurau exclusiv cu prilejul unor date aniversare, legate de personalitatea lui Dimitrie Cantemir, în prezent ele au loc cu regularitate, axate fiind pe  tematici concrete.

Cuvinte cheie: Dimitrie Cantemir, Cantemirologie, Istoriografie, periodizarea istoriografică, secolul XVIII-lea, Ţara Moldova, Ţara Românească, Rusia, Imperiul Otoman, izvoarele istorice.

 

3.The ’Other’ in Cantemir’s History: Contradictions

Professor PhD Sözen ZEYNEP, Istanbul Medipol University, Head of Department of Architecture, School of Fine Arts, Design and Architecture, Istanbul

Abstract: The present paper compares two images of Ottoman figures depicted by Dimitrie Cantemir in his „History of the Growth and Decay of the Ottoman Empire” One of these figures is Sheikh Bedreddin (Peder Ulledyn, as referred to by Cantemir), the leader of an uprising in 1419. The second is Daltaban Mustapha Pasha, a controversial figure, whom Cantemir depicted as ’one of the greatest heroes of the age.’ Cantemir’s account of Sheikh Bedreddin is in consonance with the dominant narrative of Ottoman chronicles, whereas his description of Daltaban Mustapha Pasha is a digression. The paper addresses the issue of Cantemir’s adherence to Ottoman traditions and discusses Cantemir’s interpretations in the light of his critical filtering of sources and integration of historical knowledge.

Keywords: Sheikh Bedreddin, Daltaban Mustapha Pasha, Ottoman historiography, Cantemir’s History

 

4.Muzica și valențele ei umaniste în lucrările lui Dimitrie Cantemir

Cercetător științific principal, doctor habilitat Victor GHILAȘ, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei

5.Idealul politic al lui Dimitrie Cantemir

Prof.univ.dr.hab. Gheorghe BOBÂNĂ, Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Republica Moldova, Universitatea Academiei de Științe din Republica Moldova

Rezumat: Gândirea politică a lui Dimitrie Cantemir și-a găsit expresia adecvată în tratatul Descrierea Moldovei.

Idealul politic al lui Dimitrie Cantemir se concentrează pe idea de legitimitate și tradiționalitate a domniei absolute și ereditare în Moldova.

Omul politic și gânditorul Cantemir este adeptul unui stat centralizat sub sceptrul domnitorului luminat.

Instaurarea în Moldova a unei astfel de orânduiri poate fi posibilă doar prin dobândirea independenței față de Poarta Otomană.

Cuvinte-cheie: ideal politic, domnie absolută, principe luminat, stat centralizat, independență

 

6.Dimitrie Cantemir – precursor al României moderne

Prof.univ.dr. Corina Adriana DUMITRESCU, Preşedintele Senatului, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Rezumat: Paul Valéry, în lucrarea Variété, afirma că sunt europene acele popoare care:

  • au captat influenţa culturii greceşti
  • au captat influenţa Romei
  • au captat influenţa creştinismului.

Iată dar, cele trei mari fundamente pe care trebuia aşezat constructul viitorului stat unitar român.

Desigur, o asemenea uriaşă ostenire ne aduce aminte şi de legenda meşterului Manole, cel puţin prin perspectiva sacrificiului, dacă nu şi zădărniciei…

O viaţă întreagă dedicată acestui construct întru devenirea şi întru modernitatea poporului căruia îi aparţinea şi a ţării de al cărui dor nu s-a lecuit niciodată.

Cuvinte cheie: construct, modernitate, devenire, unire, conştiinţă de neam

7.Dimitrie Cantemir şi sentimentul istoriei

Cercetător ştiinţific dr. Valentin – Stelian BADESCU, Institutul de Cercetări Juridice, Academia Română

Rezumat: În contextul denigrării istoriei și vieții românilor, aniversările cu sens înalt simbolic solicită mai intens atenţia istoriografiei, disciplină mereu sensibilă la schimbările socio-politice, la idei şi mentalităţi. Ca un Ianus bifrons din mitologie, scrutând concomitent trecutul şi viitorul, ea obligă la o reflecţie continuă, aşa cum ne sfătuia la vremea sa Dimitrie Cantemir, unul dintre ctitorii culturii noastre moderne.

 Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conştiinţa naţională a celor care conduc vremelnic destinele unei naţiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociază, totul se relativizează, tot ce e sfânt şi intangibil devine simplă marfă pe taraba politică. În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume.

Conştiinţa naţională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituţiile sale. Acesta este sentimentul istoriei cantemirene.

Cuvinte cheie: România, Dimitrie Cantemir, Marea Unire de la 1 dece3mbrie 1918, sentimentul istoriei

 

8.Rolul fundamental al obştii săteşti teritoriale din Moldova şi Ţara Românescă în fundamentarea marii proprietăţi în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi începutul secolului următor

Prof.univ.dr. Ştefan OLTEANU, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

9.De la Moldova lui Dimitrie Cantemir la România reunită: Problematica unionismului și a implicării instituțiilor române în proiectul unionist

Dr. Alexandru-Valentin DUȚU, Institutul Cultural Român

Rezumat: După aproape trei decenii de la căderea Cortinei de Fier și dezintegrarea Uniunii sovietice, se discută posibilitatea unirii României cu Republica Moldova, o parte semnificativă a provinciei Basarabia. Deși este o temă recurentă în discurile politice și academice de pe ambele maluri ale Prutului, problematica unirii încă nu a căpătat o dimensiune instituțională coerentă, Bucureștii, în calitate de principal generator și coordonator al acestor eforturi politice, neputând propune o strategie viabilă care să asigure demararea acestui proces.

Mai mult, se observă că în absența acestei strategii unioniste, vidul este umplut de proiectul rusofon și rusofil generat și gestionat atât de părți ale elitei politice și academice basarabene, cât și de elita rusească de la Moscova.

În această situație, prezenta lucrare are ca scop prezentarea problematicii unionismului, a vulnerabilităților și deficiențelor sale, precum și a unei posibile strategii multi-dimensionate și pluri-instituționale care să asigure demararea proiectului de unire a celor două state românești.

Cuvinte cheie: Unionism, Sincronism organizațional, Națiune, Panslavism.

 

10.De la idei și acțiuni cantemiriene, la spiritul cunoașterii juridice contemporane

Prof.univ.dr. Ion CRAIOVAN, Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului,  Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Rezumat: Spiritul cunoașterii juridice contemporane este instituit dintr-o serie de vectori dezirabili cum ar fi:

  • complexitatea obiectului cercetat
  • multitudinea de perspective
  • dimensiunea filosofică inerentă
  • raționalitatea multidimensională
  • abordarea integrativă.

Acești factori au fost decantați din teoria și practica  dreptului, din experiența epistemologică generală, din întreaga gândire umană. Având în vedere postura lui Dimitrie Cantemir de gânditor al unei epoci, am încercat în această comunicare să conectăm, să raportăm unii dintre acești factori la ideile și acțiunile lui Cantemir.

Acest ”dialog” în timp a avut ca ipoteză generică și unificatoare, existența ideilor și a contribuțiilor cantemieriene și în domeniul configurației contemporane a fenomenului juridic, ipostază mai puțin cercetată și  care trebuie abordată mai pregnant. Sunt invocate argumente care legitimează perenitatea contribuțiilor cantemirene în acest domeniu.

Cuvinte cheie: Cantemir, cunoaștere juridică, gândire umană

 

 

 

 

Secţiunea I:

Opera lui Dimitrie Cantemir oglindită în activitatea Şcolii Ardelene

 

Moderatori: Doctor Victor GHILAŞ; Conf.univ.dr. Mihaela Daniela CÎRSTEA

Sala: 130

 

 

  1. Dimitrie Cantemir şi Petru Maior. Contribuţii la istoria iluminismului românesc

Prof.univ.dr. Constantin HLIHOR, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

 

Rezumat: Influența lucrării majore a lui Dimitrie Cantemir, Cronica durabilității romani-moldoveni-valahi, a fost invocată de mai multe ori în scrierile istorice, în corelație cu ideile umaniste moldovenești și maghiare. În acest fel, contribuțiile lui Nicolae Iorga, Dimitrie Popovici și Ladislau Galdi au adus specificații importante. Istoriografia a înregistrat, pe lângă afirmații și negări, subestimarea îndreptării interpretării unilateral. De exemplu, rolul umanismului maghiar nu poate fi trecut cu vederea. Ținând cont de orientările divergente în istoriografia cu privire la geneza ideii latine la reprezentanții Iluminismului românesc, am considerat necesar să reconsidem problema. În consecință, este evidențiată circulația manuscrisului Cronicii în mediul erudit al lui Blaj din secolul al XVIII-lea, copierea acestuia la mijlocul secolului și consultarea sa de către cercetători precum Daniel Cornides și Johan Christian von Engel, ultimul din 1800, în timpul vizitei sale la Blaj. continuitatea ideii latine în cultura românească este importantă pentru noi, de la Umanismul moldo-valah și de la pre-iluminarea cantemiană la iluminismul românesc din Transilvania.

Cuvinte cheie: Opera fundamentală cantemireană, umanismul moldo-vlah, pre-iluminarea cantemiană

 

  1. Testamentul Mariei Cantemir

Academician Andrei EȘANU, Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei

Valentina EȘANU, Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei

  1. Repere evolutive în conştiinţa unităţii şi continuităţii de la Cantemir la corifeii Şcolii Ardelene

Conf.univ.dr. Mihaela Daniela CÎRSTEA, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Colegiul Economic “Virgil Madgearu”

Prof. Laurenţiu Valentin CÎRSTEA Şcoala Gimnazială Nr. 195

Rezumat: Dimitrie Cantemir, personalitate marcantă a culturii române şi europene, reprezintă puntea de legătură dintre cronicari şi mişcarea iluministă. Operele cronicarilor precum Grigore Ureche, Miron Costin sau Ion Neculce au drept elemente esenţiale demonstrarea latinităţii limbii române şi a romanităţii poporului roman.

Chiar dacă există continuitate între cronicile lor, fiecare găseşte o modalitate de a se raporta la începuturi. Nici Dimitrie Cantemir nu este străin de aceste preocupări, el reluând temele cronicarilor în lucrarea Hronicul vechimei a romano–moldo–vlahilor, dar la nivelul interpretării istoriei nu prin voinţa divină, ci prin cauzalitate.

Cuvinte cheie: cronică, iluminism, cauzalitate.

 

  1. Cărţi de trigonometrie şi geodezie utilizate în Europa, în perioada lui Dimitrie şi Antioh Cantemir

Lect.univ.dr. Costel CHITEŞ-DOBRE, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

Rezumat: În prezentul articol ne-am propus să evidenţiem cunoştinţe de trigonometrie şi de geodezie necesare calculelor latitudinii şi longitudinii efectuate de oamenii de cultură ai sfârşitului secol al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.

Dimitrie Cantemir iubea filosofia, matematica şi arhitectura, ceea ce s-a reflectat în stilul graţios şi original prin care a realizat bisericile din cele trei sate ale sale. Am evidenţiat cărturari din Ardeal care au fost influienţaţi de opera marelui nostru cărturar, Dimitrie Cantemir.

Cuvinte cheie: pregătire în matematică, harta locului, meridianul locului

5.Știință și politică în opera cantemiriană și a Școlii Ardelene

Lect.univ.dr. Camelia BRÎNCOVEANU, Institutul de Istorie și Studii Cantemiriene, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

6.Istorie și tradiții de la Cantemir la Școala Ardeleană

Lect.univ.dr. Gheorghe Octavian ZAMFIRESCU, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

 

Secţiunea a II-a:

Contribuţia operelor iluminiştilor în crearea statelor unitare naţionale în Europa

 

Moderatori: Acad. Prof.univ.dr. Victor ŢVÎRCUN;

                  Conf.univ.dr. Conona PETRESCU;Lect.univ.dr. Melanica-Rita BARBU

Sala: 132

 

 

  1. De la gândirea iluministă a lui Dimitrie Cantemir la unirea lui Alexandru Ioan Cuza

Dr. Bogdan CUZA, Asociaţia Culturală Europeană “Cuza“, România

  1. Repere semantice de identitate naţională în opera cantemiriană Descriptio Moldaviae

Prof.univ.dr. Octavia COSTEA, Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

Rezumat: Lucrarea noastră abordează tipuri de inventare semantice privind identitatea naţională în opera cantemiriană Descriptio Moldaviae, prin metodele de cercetare lista de probleme (en. check-list) şi analiza istorică.

Ipoteza de lucru este că Dimitrie Cantemir procesează, la nivelul conştiinţei sale, aspectele profunde legate de identitatea naţională. Am decelat, în habitus-ul de idei cantemiriene, că prinţul erudit a interiorizat, mult mai profund decât s-ar crede, reperele identitare – sentimentul național şi sentimentul patriotic – şi mai puţin pe cele descriptive (deşi lucrarea sa este abordată ca o monografie).

În acest sens, fraza sa este implicativă când scrie despre limba vorbită, schimburile economice, diversele practici sociale, simbolistica locală, comunitară sau de stat, cultura, muzica, bucătăria, istoria, evoluţia şi procesul de adaptare a oamenilor cu aceeaşi conştiinţă naţională.  Concluziile cercetării noastre îl proiectează pe Cantemir în actualitate, deoarece aceasta oferă perspectiva dinamică a evoluţiei sentimentului naţional şi patriotic,  care conduce la echilibrul statal şi regional, evidenţiat de autor:

Dacă vreo lovire a duşmanului îl mânia pe domnitor, tot norodul trebuia să ia arma în mână la porunca sa (op.cit., p. 16). Punctul de pornire a lui Cantemir este ceea ce Van Gennep numeşte „recurenţa unui model, a unei structuri de rit într-un număr infinit de situaţii” (Van Gennep, Riturile de trecere, p. 8).

Cuvinte cheie: habitus de idei, sentiment național,  sentiment patriotic, fraza implicativă

 

  1. Raţionalitatea de la Kant la Cantemir

Prof.univ.dr. Gheorghe DĂNIŞOR, Universitatea din Craiova, Membru corespondent AOŞR

Rezumat: Cine vrea să înţeleagă filosofia epocii romantice trebuie s-o studieze în contexzul lui Aufklärung, căci aceasta este provenienţa sa. Conform definiţiei date de Kant, Aufklärung este „ieşirea omului în afara stării de minoritate în care se menţine din propria-i greşeală”, este deci emanciparea omului modern în raport cu autorităţile spirituale şi temporale ale Evului Mediu care se sprijineau pe autoritatea lui Dumnezeu. Este ceea ce-i apropie pe autorii noştri şi ceea ce va încerca sa analizeze articolul de faţă.

Cuvinte cheie: Kant, Cantemir,  Aufklärung, raţionalitate, modernitate

 

  1. Ideea unității românilor în opera lui Dimitrie Cantemir

Prof.univ.dr. Nicu POHOATA, Academia de Poliție ,,Al. Ioan Cuza” București

Rezumat: Dimitrie Cantemir a configurat pentru mult timp paradigma de abordare a trecutului istoric al românilor în context european. Coordonatele fundamentale ale acesti model:

  • romanitatea românilor
  • unitatea lor
  • rezistența și persistența acestora în fața valurilor migratoare
  • participarea lor la marele efort de stăvilire a înaintării otomane etc.

au devenit constante ale reconstituirii trecutului național pentru multe generații de istorici, inclusiv, în multe privințe, pentru cei actuali.

Dacă ”Istoria ieroglifică”, ”Viața lui Constantin Cantemir” și ”Evenimentele Cantacuzinilor și ale Brâncovenilor” au corespuns istoriei sale recente și luptelor politice ce se dădeau în cele două Principate și în care era personal implicat, prin Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor, finalizat la sfârșitul existenței sale, a încercat să facă bilanțul cunoștințelor epocii sale despre români, în rândul cărora îi includea pe moldoveni, el susținând romanitatea lor și unitatea ramurilor lor.

Cuvinte cheie: trecut național, romanitate, unitate, popor, națiune, stat.

 

  1. Conceptul de românitate în opera lui Cantemir

Prof.univ.dr. Sabin DRĂGULIN, Universitatea ”Petre Andrei”, Iași

Rezumat: Dimitrie Cantemir este unul din iluminiștii europeni care aduce în discuție conceptul de națiune.

Elementele fundamentale ale acestui concept rezidă din trei elemente: etnie, limbă și teritoriu.

Pornind de la ideile lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor explică de ce moldovenii sunt români. Totodată, demonstrarea continuității românilor pe teritoriul țărilor române și caracteristicile lingvistice ale populației s-au aflat în atenția gândirii cantemiriene.

Cuvinte cheie: romanitate, etnie, limba, teritoriu, natiune, unitate, stat national.

4.Epistema socială a jocului în opera cantemiriană Descriptio Moldaviae

Conf.univ.dr. Conona PETRESCU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Lucrarea noastră abordează rolul jocului în dezvoltarea socială din perspectiva percepţiei lui Dimitrie Cantemir identificate în Descriptio Moldaviae (Capitolele XVII, XVII şi XIX), prin metode etnologice (grila de analiză EMIC şi ETIC) şi metode istorice.

Ipoteza de la care plecăm este că abordarea lui Dimitrie Cantemir este actuală, desigur, intuitiv: analiza culturii unice pentru a înţelege mai bine descrierea instituţiilor şi a relaţiilor funcţionale, precum şi studiul proceselor dinamice prin care fiecare individ acţionează – iar cultura acţioneazî asupra individului -, poate să aibă propriul sens, fără cunoaşterea istorică care a generat formele actuale.

În acest context, jocul face parte din elementele inconştiente ale vieţii sociale şi exprimă organizarea socială (Claude Lévi-Strauss, 1958).

Concluziile cercetării noastre constau într-un un set de observaţii pertinente care pot fi integrate în didactica actuală a jocului din învăţământul preşcolar.

Cuvinte cheie: joc, epistema socială, metode etnologice şi istorice, organizarea social

  1. Metafora statului creatoare de realităţi – Dimitrie Cantemir şi intrarea în modernitate

Conf.univ.dr. Diana DĂNIŞOR, Universitatea din Craiova, Cercetător III, AOŞR

Rezumat: Metafora statului face parte dintre metaforele corporale (Saïd Chebili, «Corps et politique : Foucault et Agamben», L’information psychiatrique 2009/1 (Volume 85), p. 63-68.) care abundă în drept.

O metaforă creează o realitate, constituindu-se nu doar ca instrument, ci şi ca nou obiect, ca subiect şi ca chestiune. Metaforele corporale ni se oferă nu ca o escamotare expresivă, extrinsecă şi fortuită, ci ca un element aparţinând stabil realităţii teoriei filsofico-juridice, ca o veritabilă tensiune cognitivă, imaginativul şi metaforicul constituind forme eminente ale realităţii istorice.

Cuvinte cheie: metaforă, corp, discurs juridic, stat, definiţie .

  1. Despre fuziunile orizontice in Europa lui Cantemir

Narcis ZÃRNESCU, PhD. & DSc. (Econ); The Romanian Academy, the Academica Review; The German-Romanian Academy (Mainz); ISPF (Sheffield); The Academy of Romanian Scientists (AORS)

Rezumat: Gânditor de frunte al Iluminismului European, Cantemir este o figură centrală în memoria culturală a României.

Scopul acestei contribuții este de a schița locul lui Cantemir în istoria ideilor europene, subliniind conceptele de bază ale gândirii sale filosofice. La fel ca Leibniz [Optima Respublica, Respublica Christiana, Civitas Dei], Wolff sau Kant [«Pacea Eternă»], Cantemir visează la o republică universală și armonică. Id est, o republică în conformitate cu învățăturile lui Iisus Christos. În acest context, studiul lui Leibniz, Mars Christianissimus, care conține o critică severă a imperialismului francez în Europa, dar și o apărare a prinților germani, pe baza Tratatului westfalian, joacă un rol profund semnificativ în universul ideatic european, nu cu mult diferit de capodopera cantemireascã ”Incrementa atque decrementa aulae othomanicae” [Istoria creșterii și decăderii Imperiului Otoman]. Cantemir reușește să stabilească fundamentul metafizic și teologic al  acestei viziuni unitare, constituitã din idei aparent conflictuale.

Armonia universală este, aşadar, conceptul- cheie, nucleul gândirii cantemirene. Deoarece aşa cum Dumnezeu este monarhul cetatii universale, cuvântul Lui va deveni şi legea naturală.

Cuvinte cheie. Leibniz, Respublica Christiana, Kant, Pacea Eternã, armonia universalã, Civitas Dei

  1. Dimitrie Cantemir – creator de realităţi

Conf.univ.dr. Anca-Ileana DUŞCĂ, Universitatea din Craiova

Conf.univ.dr. Diana DĂNIŞOR, Universitatea din Craiova

Rezumat: Performanța ca autor nu constă doar în numărul și diversitatea operelor, ci și în originalitatea remarcabilă pentru epoca respectivă. Există o strânsă legătură între erudiţia sa impresionantă şi preocupările politice ale acestui ilustru principe român şi cărturar european, membru al Academiei din Berlin. Între opera istorică, ilustrată prin lucrările ”Descrierea Moldove”i, ”Istoria Imperiului otoman”, ”Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, ”Viața lui Constantin Cantemir”, ”Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor”, ”Cercetarea naturală a monarhiilor”, și demersurile politice ale lui Dimitrie Cantemir există o strânsă legătură, reflectată prin aspirațiile puternice de dobândire a independenței în raport cu Imperiul otoman.

Atât scrisul său, cât și acțiunea sa explicit politică sunt pentru Dimitrie Cantemir manifestări ale slujirii sale față de țară, într-un efort consecvent de întărire a demnității și culturii naționale.

Cuvinte cheie: originalitate, erudiţie, politică, independenţă, cultură

 

  1. Două lucrări monumentale și o structură unică

Conf.univ.dr. Marin TUDOR, Facultatea de Științe ale Educației, UCDC

Rezumat: Confruntările ruso-turce la începutul secolului al XVIII-lea au creat posibilitatea ca Dimitrie Cantemir să scrie o lucrare de valoare ”Cartea sistemei sau a stării religiei mahomedane”. Modul de viață al mahomedanilor nu reprezenta la acea vreme, pentru țarul Rusiei, doar o ”poftă”, ci o necesitate data de un context grav – expediția în Caucaz.

Concepția lucrării este asemănătoare, dacă nu chiar identică cu ”Descrierea Moldovei”. Fenomenul religios nu este privit izolat, ci în contextual tradițiilor, a stilului de viață în integralitatea sa.

Cuvinte cheie: Cultură, religie, tradiție, stil de viață.

  1. Antim Ivireanu şi iluminismul ortodox românesc în epoca lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Marius ANDREESCU, Universitatea din Piteşti

Rezumat: Realizarea statului unitar român nu este un eveniment marcat numai de momentele istorice în care, sub aspect politic, această unitate a fost realizată. Statul naţional unitar român, înfăptuit politic şi juridic la data de 1 decembrie 1918, este incontestabil rezultatul unui îndelung proces istoric marcat din importante evenimente politice, culturale şi istorice, care au pregătit, prefigurat şi chiar determinat unirea politică din 1918.

Mai înainte de a fi realizată o astfel de unitate politică a existat şi s-a manifestat unitatea spirituală, culturală şi de limbă a poporului român, la care se adaugă, nu în ultimul rând, unitatea determinată de credinţa ortodoxă.

Pentru o analiză, a unităţii poporului român din perspectiva culturii creştine ortodoxe, are o importanţă deosebită activitatea Mitropolitului Antim Ivireanu, un ilustru contemporan al domnitorului Dimitrie Cantemir.

În acest studiu analizăm contribuţia pe care Sfântul Antim Ivireanu, în contextul unui iluminism ortodox românesc bine conturat, a avut-o la întărire a unităţii culturale şi de credinţă a poporului român, pe baza căreia, mai târziu, s-a realizat şi unitatea politică. Apreciem ca fiind semnificativă activitatea şi opera teologică a Mitropolitului Antim Ivireanu, promovarea tiparului şi a lucrărilor tipărite de către acesta, dar şi legăturile sale militante cu Rusia ţaristă din epoca domnitorului Dumitrie Cantemir cu scopul de a realiza libertatea românilor, inclusiv sub aspect politic, aceasta fiind o necesitate a întăririi unităţii de credinţă, de cultură şi, nu în ultimul rând, politice a poporului român.

Originalitatea studiului nostru constă în interpretarea operei iluministe a Mitropolitului Antim Ivireanu, în sensul prefigurării viitoarei unităţi politice a poporului român.

Cuvinte cheie: Iluminismul ortodox în opera şi activitatea Mitropolitului Antim Ivireanu/legăturile dintre Mitropolitul Antim Ivireanu şi Rusia ţaristă în epoca domnitorului Dimitrie Cantemir/tiparul promovat de Mitropolitul Antim Ivireanu ca mijloc de realizare a unităţii culturale şi religioase a românilor

  1. Iluminismul Sud-Est European și formarea statelor naționale în Balcani (analiză comparativă)

Lect.univ.dr. Nicoleta CIACHIR, Universitatea Hyperion, București

Rezumat: În veacul de aur al culturii româneşti, cel al XVII-lea, se stabilesc coordonatele esenţiale ale spiritului naţional, modern; conştiinţa unităţii, a originii comune, capătă conotații noi. Analizând mişcarea spirituală a acestui secol, Alain Guillermou apreciază existenţa unui Iluminism românesc „avant la lettre”: „Des Lumières avant Les Lumières”.

Dimitrie Cantemir, în Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor, reia problematica predecesorilor săi, ridicând-o pe o treaptă superioară. Ideologia secolului Luminilor și ideile Revoluției franceze au jucat un rol specific în Balcani, în contextul dominației otomane. „Logica” lui Voltaire era folosită în învățământul grecesc din 1753. În traducerea lui Vulgaris apar și alte scrieri istorice ale lui Voltaire. Un alt admirator al lui Voltaire, Adamantios Korais, aflat la Paris în ajunul Revoluției franceze, elaborează un program de reforme sociale pentru greci. În 1765, la Kotel, se întâlnesc doi titani ai Renașterii naționale bulgare, Paisie de la Hilendar, autorul Istoriei slavo-bulgară și Sofronie, episcop de Vrața. Activitatea iluministă a lui Sofronie va fi strâns legată de România.

Cuvinte cheie: Dimitrie Cantemir, opera iluminiștilor balcanici, Rigas Velestinlis, state  naționale în Sud-Estul Europei, analiză comparativă

 

  1. Asigurarea calității în educație din perspectiva referențialelor strategice comunitare EU 2020, EQARF

Lect.univ.dr. Remus CHINĂ, Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: În 3 martie 2010 Comisia Europeană comunica unul dintre cele mai importante documente comunitare care avea scopul fundamental ”redesenarea ” traiectoriei”  spațiului comunitar pentru următorii 10 ani: ”Strategia EU 2020”. Suntem în partea a doua a perioadei planificate pentru implementarea strategiei și asigurarea calității în educație ar fi trebuit să devină un motor esențial al evoluției sistemului educațional românesc într-un context tot mai schimbător și mai sofisticat al zilei de azi.

Un alt document, deosebit de important pentru educație, a fost Cadrul European de Referință pentru Asigurarea calității în Educație și Formare Profesională (EQARF). Acest referențial ar fi trebuit implementat, la recomandarea comisiei europene, până în iunie 2011. În lucrarea de față ne propunem să realizăm o analiză a demersului managementului calității în sistemul educațional  românesc,  din perspectiva celor două referențiale esențiale pentru evoluția sistemului educațional românesc.

Cuvinte cheie:  sistem, educație, calitate, management, referențial

 

  1. Influențe familiale – prezentate de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa

Lect.univ.dr. Carmen Manuela CAZAN, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Renumitul savant al secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir, prezintă în lucrarea sa Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu și a Cantacuzinilor relațiile dintre membrii celor mai influente familii, la vremea aceea, respectiv Brâncoveanu și Cantacuzino. Dimitrie Cantemir prezintă în mod real evenimentele istorice și cum acestea au produs schimbări profunde în cele două familii. Obiectivitatea prezentărilor lui Dimitrie Cantemir sunt apropiate studiilor sociologice și transmit dimensiuni emoționale transgeneraționale.

Cuvinte cheie: stârpire, familie, manuscris, valoare

 

  1. Dimitrie Cantemir – precursor al iluminismului românesc

Lectoruniv.dr. Flaminiu Ionuţ NICULA, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Rezumat. Personalitate complexă, sub influenţa umanismului Renaşterii, Dimitrie Cantemir expune în opera sa cele mai importante probleme ale dezvoltării istorico-sociale a Moldovei de la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Domnitor al Moldovei, în 1693 şi între 1710 şi 1711, cărturar umanist, cu vaste cunoştinţe în limbile pesană, araba şi turcă, Cantemir este nu numai un voievod luminat, dar şi un creator de idei şi de ficţiune, filosof, poet, romancier, membru al Academiei din Berlin, consilier al ţarului Petru cel Mare, istoric, muzicolog, pictor, etnograf, folklorist,avant la lettre.

Lucrările lui Dimitrie Cantemir au un stil erudit, cu reală valoare documentară. Spirit enciclopedic, Dimitire Cantemir a prefigurat iluminismul românesc.

Şcoala Ardeleană îl va fi avut ca model şi sursă de inspiraţie.

Cuvinte cheie: umanism, iluminism, „Şcoala Ardeleană”

  1. Apariția și evoluția ideii de stat modern la scriitorii umaniști

Lect.univ.dr. Melanica-Rita BARBU, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

  1. Cantemir – dubla moștenire imperială

Constantin BARBU, Institutul de Istorie și Studii Cantemiriene, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

Rezumat:

Hronicul lui Cantemir ilustrează dubla moștenire imperială a românilor.

Transilvania moștenește tradiția Imperiului Roman de Apus.

Țara Românească și Moldova moștenesc tradiția Imperiului Roman de Răsărit. Cantemir analizează, în principal, primul mileniu istoric, începând cu marile războaie dintre Decebal și Traian, traversează secolele, ajungând în secolul al XIV-lea, în momentul întemeierii statelor medievale românești.

România este posesoarea unei duble moșteniri imperiale, a Imperiului Roman de Apus și a Imperiului Roman de Răsărit. Această dublă moștenire imperială se manifestă în: hotarele istorice și transistorice, în gândirea historială, în religie, în felul de a fi, în limba vorbită.

România este una dintre cele mai bogate și originale țări străvechi ale Europei.

Cuvinte cheie: Cantemir, România, moștenire imperială, credință, limbă

 

  1. Opera lui Dimitrie Cantemir și viziunea libertății

Lect.univ.dr. Andrei NOVAC, Facultatea de Științele Educației, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Dimitrie Cantemir este, cu siguranță, unul dintre cei care a reușit prin gândire și prin cărțile sale să își depășescă cu mult timpul, dar, mai ales, locul în care s-a născut. Scrierile lui Dimitrie Cantemir sunt cele care îl așează pe domnitorul român în elita europeană a intelectualității perioadei în care a trăit și nu numai.

Cea mai cunoscută lucrare a lui, Descriptio Moldaviae, scrisă pe când autorul locuia în Rusia, a fost o comandă a Academiei din Berlin. Cartea este prima prezentare interdisciplinară (geografie, demografie, etnografie, cartografie, psihologie colectivă) a Moldovei și a locuitorilor ei (Florin Constantiniu, Op.cit.). În această carte, autorul prezintă, pentru prima data, într- o lucrare, harta Moldovei. Structura cărții îi crește și mai mult importanța, cunoașterea și reliefarea adevărului fiind pașii cei mai importanți pentru obținerea libertății.

”Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman” este o carte a viziunii  unui om care a cunoscut îndeaproape acest mediu, trăind 12 ani în interiorul său. Opera scrisă ai lui Dimitrie Cantemir este o viziune a libertății de gândire și un prim pas în tot ce înseamnă a cunoaște, și a te recunoaște fără bariere impuse de timpul în  care trăieşti

Cuvinte cheie: Libertate, Cunoaștere, Carte.

  1. Dimitrie Cantemir – precursor al statului unitar român

Mihaela MARINESCU, profesor gradul I, Școala Gimnaziala nr. 54, sector 3, Bucuresti

Rezumat. Personalitate de factură enciclopedică, Dimitrie Cantemir s-a manifestat în cele mai variate domenii: istorie, literatură, filosofie, cartografie ( este cel care a  alcătuit prima  hartă a Moldovei), geograf, muzician , architect, matematician. Opera sa de mare cărturar reprezintă o sinteză culturală între Orient și Occident, aducăndu-si aportul cu geniul său creator la întreaga cultură universală.

Ideile emise de el cu o sută de ani înaintea enunțării principiului naționalităților, sugerând prăbușirea iminentă a imperiilor, nu poate decât să confirme geniul său politic și vizionar. Contribuția operei sale la crearea ideii de stat unitar național în Europa este elocventă, rolul său fiind acela de a întreprinde toate demersurile în a demonstra că spațiul sud-est european (și mai cu seamă țara noastră), este parte integrantă a Europei.

Cuvinte cheie: Spațiu european, geniu politic, cultură universală.

  1. Dezvoltarea personală, călătoria spre identitate

Marcela Claudia CĂLINECI, Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Rezumat: Dezvoltarea personală reprezintă conceptul care se referă la multitudinea de acțiuni care te ajută să-ți descoperi potențialul și să devii o persoană eficientă și eficace în relaționarea cu sine și cu ceilalți.

De obicei, dezvoltarea personală facilitează accesul la profunzimile propriei identități prin atitudini creative, deschise. Scopul clar de a dezvolta anumite domenii, prin care noi oamenii funcționăm la capacitate maxumă se realizează dacă există disponibilitate față de propria cunoaștere. Participarea la descoperirea idealurilor, calităților, mecanismelor interioare, abilităților ajută în procesul obținerii calificativului de “expert în propria viață”, astfel se câștigă autonomie și responsabilitate.

Iluminismul, prin analogie reprezintă o provocare pentru reconfigurarea identității personale și naționale. Omul are o capacitate uimitoare de a progresa și de a se simți liber dacă manifestă deschidere față de utilizarea eficientă a propriilor resurse. Astfel, intelectualii români s-au implicat într-un “proces de autocunoaştere, care le-a dat o mai înaltă conştiinţă naţională şi o nevoie nestăpânită de a-şi defini locul în Europa.” (K. Hitchis, 1996)

Explorarea sistemului de valori conduce la dezvoltarea emancipării și înțelegerii identității ca o cheie fundamentală a resuscitării și creșterii personale, sociale și naționale.

Cuvinte cheie: dezvoltare personală, auto-cunoaștere, eficiență, libertate, identitate

 

  1. Unitatea națională în operele lui D. Cantemir

Roxana HAIDEN, prof. înv.preșcolar, grad didactic I, Grădinița nr.178, București, sector 5, Bucureşti

Liliana CHIFAN, prof. înv.preșcolar, grad didactic I, Grădinița nr.178, București, sector 5, Bucureşti

Rezumat: Prin lucrările lui istorice, D. CAntemir afirmă cu o sută de ani înaintea enunțării principiului naționalităților, particularitățile unui popor de descendență mixtă, daco-romană, cu un profil general foarte interesant, cu o limbă neo-latină, cu obiceiuri și tradiții pitorești. Lucrarea sa esențială în domeniu este ”Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor” pentru care planul extrem de vast și larga informație prelungesc o temă îndelung disputată  de cronicarii moldoveni –   originea și continutatea tuturor românilor în teritoriu. ”Și ceea ce a izbutit D.Cantemir  și ceea ce interesează astăzi, poate mai mult  decât talentul, erudiția, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi întreprins cu toate mijloacele să demonstreze spațiul sud-est European ca parte integrantă a Europei, fecundată de spiritul european și una din sursele acestui spirit însuși” – Zoe Dumitrescu-Bușulenga

Cuvinte cheie: origine, continuitate, nationalitate

 

  1. Dimitrie Cantemir, susţinător al ideii de romanitate a românilor

Ionela CIUREA, profesor gradul II, Grădiniţa nr. 178

Rezumat: Figura cea mai eprezentativă a noului spirit modern şi european a fost Dimitrie Cantemir. El a închegat în vasta sa operă un adevărat program politic care, pe baza latinităţii şi unităţii neamului românesc în vatra Daciei străbune, susţinea emanciparea de sub suzeranitatea otomană. În Descrierea Moldovei, Cantemir abordează romanitatea românilor reluând-o pe larg în Hronicul romano-moldo-vlahilor. El susţinea originea pur romană a românilor, anticipând una dintre ideile de bază ale Şcolii Ardelene.

În viziunea lui Cantemir „dacii şi romanii sunt moşii şi strămoşii noştri, a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor şi a tuturor unde se află, a românilor”.

  1. Iluminismul şi reprezentanţii lui

Elena Roxana HAIDEN, prof. înv.preșcolar, grad didactic I, Grădinița nr.178, București, sector 5, Bucureşti

Rezumat: Rolul iluminismului în Europa- crearea unei societăţi raţionale, prin răspândirea culturii, a luminilor în mase.Reprezentanţi de marcă  ai iuminismului : Charles de Montesquieu ,Voltaire,Jean Jacques Rousseau. Pentru a face cunoscute concepţiile iluminiştilor, reprezentanţi de seamă, ca Denis Diderot şi Jean le Rond d’Alembert au editat , între anii 1751-1772, Enciclopedia sau Dicţionarul raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor.

Şcoala Ardeleană a fost o componentă importantă a iluminismului european. În lucrările lor, oamenii de cultură au apărat drepturile românilor din Transilvania, subliniind vechimea istorică, latinitatea şi continuitatea acestora.  Un loc aparte ocupa situatia din Transilvania, unde tanara burghezie romaneasca, mai dezvoltata datorita deschiderii catre Occident, a propus un iluminism in acelasi timp politic si social, patriotic si national, cultural si etic – deci un iluminism original fata de tot ce realiza Europa si lumea.

 

  1. Dimitrie Cantemir „simbol al unităţii în deschidere europeană“

Sorina Manuela DĂDULESCU, profesor Grădinița nr 178,

Rezumat: Călătoria lui Cantemir prin lumea noastră își are originile  în arhetipul izvorului, propriu neamului românesc care mereu naşte oameni, fapte, idei, energii vitale care se răspândesc până departe, către spaţii şi neamuri străine, ca pârâul care devine râu, apoi fluviu şi în cele din urmă mare; iar acolo, în locul de dincolo de izvor, udă şi adapă păduri, ogoare, sate, oraşe şi împărăţii, adică întemeiază sisteme creatoare, instituţii, cultură.

Domnitorul nostru a nutrit cu apele spiritului său cultura naţională şi mai multe culturi străine, dovedind vocaţie europeană, adică vocaţie enciclopedică şi universalistă. Iar condiţia ei de posibilitate şi de existenţă este o mare, uriaşă, supraomenească generozitate.

Lumea l-a numit prinţ între filosofi şi filosof între prinţi, arătând astfel că el nu rămâne numai la a fi conducător politic sau gânditor, ci, unind şi depăşind aceste trăsături vremelnice, trece, pe drumul „râmnicului”, în inter-regnul idealităţii, acelaşi pentru Occident şi pentru Orient.

Cuvinte cheie: Cantemir, izvor, cultură

 

  1. Dimitrie Cantemir – critic al vieții politice

Monica Maria GRECU, profesor gradul I, Grădinița nr. 178, sector 5, București

Rezumat: Dimitrie Cantemir, personalitate istorică și politică, un cărturar de seamă al poporului nostru, a păstrat viu spiritul patriotic, în toate lucrările sale. El a tratat critic și sistematic istoria poporului roman de la origini și până la descălecare. Din scrierile sale răzbate o concepție evolutivă în istoriografia românească.

Cantemir a fost cel care a enunțat o nouă metodologie înscrisă în studiul istoriei, metodologie care se regăsește și în zilele noastre ca un set de principii de referință. El crede în puritatea latină a neamului nostru și susține o continuitatea etnică în același timp cu cea politică. Opera scrisă în limba română reprezintă o încercare de emancipare din tiparele arhaice spre constituirea unui popor și a unei limbi culte.

Cuvinte cheie: Cărturar, istoric, emancipare

 

Secţiunea a III-a:

Reflectarea operei lui Dimitrie Cantemir în filosofia dreptului şi în ideile de unitate naţională la nivel european

 

Moderator: Prof.univ.dr. Ion CRAIOVAN; Cercetător Maryia I. VIARENICH

Sala: 87

  1. Consolidarea cultului dreptăţii prin opera lui Dimitrie Cantemir

Prof.univ.dr. Corina Adriana DUMITRESCU, Preşedintele Senatului, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Rezumat: Omul Ales – figura arhietipală care, văzut sau nevăzut, este omniprezent în opera lui Dimitrie Cantemir avea drept calitate esenţială un profund simţ al dreptăţii.

De aici şi până la promovarea unui autentic cult al dreptăţii în scrierile cantemiriene nu era decât un pas, pe care, de fiecare dată, în mod apăsat, autorul l-a făcut.

Întreaga teorie a valorilor promovată de Dimitrie Cantemir în opera sa are în centrul său dreptatea gândită ca o condiţie sine-qua-non pentru o societate care se dorea a fi civilizată.

Cuvinte cheie: teoria valorii, dreptatea, umanism, iluminism, înţelepciune.

 

  1. Ideea originii si a continuitatii românilor in Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor: discurs contemporan si formarea diasporei

Maryia I. VIARENICH, Research Fellow, Institute of Sociology of the National Academy of Sciences of Belarus

  1. Influenţa operei lui Dimitrie Cantemir asupra legiuirilor (pravilelor) penale române

Conf.univ.dr., Cercetător științific II, Ion IFRIM, Institutul de Cercetări Juridice, Acad. Andrei Rădulescu, Academia Română

  1. Caractere iluministe ale operei lui Cantemir, reflectate în evoluția dreptului

Conf.univ.dr. Emilian CIONGARU, Universitatea Bioterra, Bucuresti

  1. Dimitrie Cantemir – promotor al ideii de unitate, limbă și cultură de neam

Conf.univ.dr. Mariana Rodica ŢIRLEA, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Performanțele științifice și cultural-personale ale prințului și savantului Dimitrie Cantemir l-au așezat pe acesta în cadrul cultural european la cel mai înalt nivel. Raportat la perioada în care a trăit marele cărtuar, respectiv perioada anilor 1868-1711, Dimitrie Cantemir: ”încă în fragedă vârstă totuși era lacom de a ști și a învața atât lucrurile din obștie cât și cele deosebite”.

Cu privire la idea de neam, la poporul ramân, Dimitrie Cantemir a susținut idea unui anumit fel de viață al acestuia, tipic poporului nostru, care în opinia sa este caracterizat de cultură proprie a acestuia și dezvoltă idea de unitate și de limbă pornind de la teoriile lui Cantacuzino, Costin și Ureche.

Cuvinte cheie: popor, cultură, civilizția (între Balcani și Carpați), Valohia, istoria culturii române.

  1. Considerații juridice în legătură cu interpretarea Coranului de către Dimitrie Cantemir

Conf.univ.dr. Mihail NIEMESCH, Universitatea ”Titu Maiorescu”, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române ”Andrei Rădulescu”

  1. Palingeneza Fenixului Dacic în opera lui Dimitrie Cantemir .

Mihail ȚĂPÂRLEA, vicepreședinte al Asociației Europene „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Concepția lui Dimitrie Cantemir cu privire la originea poporului român, anihileazăe teoriile ce falsifică  istoria. El năzuia la realizarea Phoenixului Dacic : unirea românilor într-un singur stat.

Cuvinte cheie: Palingeneza, origine, unitate

 

 

  1. Piatra fundamentală sădită de Dimitrie Cantemir în cadrul istoriei dreptului românesc

Conf.univ.dr. Victoria CRISTIEAN, Facultatea de Științe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Astrid Isabela BOGDAN, studenta anul III, Facultatea de Științe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Contribuții românești în Filosofia Dreptului și Sociologie Juridică – Mircea Djuvara la Primul Congres Internațional de la Paris din 1933

Iosif FRIEDMANN – NICOLESCU, Doctor în științe juridice, Cercetător științific asociat, Institutul de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Departamentul de Drept Public

  1. Dimitrie Cantemir – contribuţii româneşti la dezvoltarea filosofiei dreptului

Dr. Elena LAZĂR, Academia Oamenilor de Ştiinţă din Romania

  1. Considerații privind identitatea vetrei etnice românești în opera cartografică a lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Irina LAZĂR, Universitatea Hyperion din București

Rezumat: „Harta Moldovei”, elaborată de Dimitrie Cantemir, a constituit un valoros izvor cartografic, un model pentru multe lucrări cartografice, stârnind un interes internațional cât și național. În realizarea hărții, Cantemir a utilizat un vast material documentar, însemnări și schițe, rod al cercetării în teren, dovedind o cunoaștere amănunțită a spațiului. Â

Harta redă în detaliu limitele administrative ale județelor, aspectele hidrografice, consemnează un număr de 714 localități, mânăstiri, târguri, orașe și sate.  De altfel pentru Cantemir, harta a constituit un instrument de lucru în reliefarea caracteristicile vetrei etnice românești, atestând unitatea geografică și istorică a Moldovei.

 Reprezentarea cartografică, reflectă totodată identitatea românească, autentificată prin componentele sale fundamentale  ce vizează unitatea și armonia reliefului, resursele naturale, populația, caracteristicile economice, politice și sociale ale spațiului.

Cuvinte cheie: izvor cartografic, vatră etnică, spațiu românesc

 

Secţiunea a IV-a:

Dimitrie Cantemir – precursor al sociologiei europene

 

Moderatori: Professor PhD Sözen ZEYNEP; Prof.univ.dr. hab. Gabriela POHOAȚA

                  Conf.univ.dr. Maria CERNAT

Sala: 39

 

  1. Opera lui Dimitrie Cantemir precursoare în apariţia sociologiei europene

Prof.univ.dr. Corina Adriana DUMITRESCU, Preşedintele Senatului, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Rezumat: Contribuţia iluminiştilor la consacrarea conştiinţelor naţionale în spaţiul cultural European rezidă şi în analizele de natură sociologică pe care aceştia le-au făcut în legătură cu propriile popoare ca punct iniţial pe calea pe care acestea aveau să o urmeze întru devenirea lor ca naţiuni.

Fără îndoială că asemenea perspectivă de natură pur sociologică şi-a dovedit o dublă utilitate: pe de o parte, prima dintre acestea enumerată mai sus, iar pe de altă parte, cea de-a doua a determinat, datorită complexităţii unui asemenea demers, apariţia unui domeniu de graniţă al cunoaşterii omeneşti ce avea să fie mai apoi numit sociologie.

Dacă ne-am referi numai şi numai la caracterul monografic al lucrării Descriptio Moldavie ar fi suficient pentru a-l încadra pe Dimitrie Cantemir între precursorii sociologiei europene.

Cuvinte cheie: monografie, obiceiuri, tradiţii, tipologia umană, antropologie

 

  1. Modelul antropologic cantemirian

Prof.univ.dr.hab. Gabriela POHOAȚA, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, ”Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Lect.univ.dr. Mihaela MOCANU, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, ”Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Dimitrie Cantemir a fost un precursor al antropologiei filosofice nu numai în spațiul românesc ci și în cel european. Analiza pe care o prezentăm în textul de față se fundamentează în opera sa ”Descriptio Moldaviae” concepută, doi ani mai târziu, după alegerea sa ca membru al Academiei din Berlin(1714), la recomandarea și solicitarea învățaților germani pentru a scrie despre neamul său.

Astfel, Dimitrie Cantemir oferă o antropologie contextualizată care exprimă o viziune multidisciplinară (istorică, geografică, etnologică, sociologică, juridică, economică și literară) asupra apartenenței europene a societății moldovenești. De fapt, o abordare erudită elaborată după o metodă comparativă cu caracter sincronic-diacronic ce contribuie în secolul al XVIII-lea la o înțelegere inter și trans-culturală, ce-i conferă o rezonanță europeană.

Modelul cantemirian nu este infailibil pentru că sunt prezente și numeroase informații eronate care pot fi explicate atât prin lipsa unui model (Cantemir nu a avut niciun model), cât și prin condițiile limitate de informare ale timpului.

Modelul său se impune în cunoașterea antropologică contemporană deopotrivă, prin conștiința obiectivității, prin auto-conștiința critică dar și prin vastitatea informației, acuratețea metodei folosite și concepția modernă care-i stă la bază.

Cuvinte cheie: antropologie filosofică, istorie, cultură, geografie, neam, cunoaștere, tradiție, societate

  1. Filosofie, istorie, existență – de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga.

Conf.univ.dr. Alexandru ȘTEFĂNESCU, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Actualitatea operei lui Dimitrie Cantemir

Conf.univ.dr. Maria CERNAT, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Contribuția științifică a lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea cercetării geografice

Conf.univ.dr. Elena TOMA, Universitatea Hyperion din București,

Rezumat: Trebuie să menționăm că până la începutul sec. al XVIII-lea, geografia nu era studiată ca o ”știință de sine stătătoare”, deși cunoștințele geografice continuau să se îmbogățească cu informații noi, mai ales după perioada marilor descoperiri geografice. O serie de lucrări din această perioadă cuprindeau însemnări de călătorie, enumerări de locuri și oameni, unele prezentând chiar informații exagerate tocmai pentru a stârni interesul.

În lucrările sale Dimitrie Cantemir, nu face o simplă descriere, ci interpretează și corelează fenomenele, folosind principii noi cum ar fi principiul cauzalității. De asemenea aduce o noutate prin observația directă, în teren, ceea ce a constituit o premiză pentru cercetarea științifică geografică.

Metodele și conceptele folosite de Dimitrie Cantemir au stat la baza cercetării științifice, contribuind în acest sens la dezvoltarea unor ramuri ale geografiei cum sunt: geografia generală, geografia regională, cartografia și geografia socială.

Cuvinte cheie: descriere geografică, metode de cercetare, geografie regională

 

  1. Dimitrie Cantemir în actualitate

Lect.univ.dr. Monica MITARCA, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Gândirea sociomatematică cantemiriană în dinamica spațiului cultural internațional

Lect.univ.dr. Tatiana Corina DOSESCU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Conf.univ.dr. Adriana Anca CRISTEA, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Lect.univ.dr. Mihaela-Simona APOSTOL, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Imagologie şi PR în opera lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Monica Marcela STOICA, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Memoria autobiografică. Relevanţa unui nume celebru: Cantemir

Lect.univ.dr. Alina POP, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Secţiunea a V-a:

Tradiție și modernitate în gândirea politică a lui Dimitrie Cantemir

 

Moderatori: Prof.univ.dr.hab.Gheorghe BOBÂNĂ; Prof.univ.dr. Florian RĂPAN

                  Lect.univ.dr. Camelia BRÎNCOVEANU

Sala: 85

 

  1. Dimitrie Cantemir – o viziune clară asupra destinului poporului român confirmată în timp

Prof.univ.dr. Cristian DUMITRESCU, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

  1. Dimitrie Cantemir în dinamica politicii externe europene a secolului XVIII

Prof.univ.dr. Florian RĂPAN, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

3.Opţiuni geopolitice în opera şi viaţa lui Dimitrie Cantemir

Prof.univ.dr. Doina MUREŞAN, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

4.Consonanțe și rezonanțe ale românismului în gândirea cantemiriană

Conf.univ.dr. Agata-Mihaela POPESCU, Institutul Internațional pentru Drepturile Omului, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Deși gândirea cantemireană și opera lui Dimitrie Cantemir poartă amprenta universalității, iluminismului vremii și enciclopedismului, în spiritualitatea ei și, prin urmare, în esența ei, se înscrie și o dimensiune endogenă, necuantificabilă cu totul și cu totul specială, un fel de structură de rezistență, o spiritualitate ancestrală care se numește românism.

În aproape tot ce a scris, Cantemir a păstrat nu doar amprenta limbii și culturii spațiului românesc, chiar dacă pe atunci nu se numea așa, ci și acel fior identitar pe care noi, azi, îl numim românism. Acest românism, înțeles ca un spirit peste timp, ca o definiție a ființării neamului și oamenilor care au locuit și însuflețit de mii de ani aceste pământuri, își găsește consonanțe și rezonanțe speciale în opera lui Cantemir.

Este vorba de o spiritualitate ancestrală, de un fior care însoțește aproape toate operele românilor geniali, oriunde s-ar afla or s-ar fi aflat ei. Dar, la Dimitrie Cantemir, acest fior se prezintă ca un fel de sinapsă a spațiului plin, a spațiului care ființează în oameni și a oamenilor care ființează în cumințenia, iubirea și neliniștea pământului.

Cuvinte cheie: românism, ființare, timp, perenitate, fior

  1. Istorie și economie în opera cantemiriană

Conf.univ.dr. Marin BADEA; Institutul de Istorie și Studii Cantemiriene, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

Lect.univ.dr. Camelia BRINCOVEANU, Institutul de Istorie și Studii Cantemiriene, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir

Rezumat: Comunicarea surprinde aspecte relevante ale observațiilor și interpretărilor conferite de Dimitrie Cantemir pe marginea fenomenelor economice ale vremii sale: întâi de toate jefuirea de către Poarta otomană a economiei Moldovei, decăderea comerțului, diminuarea veniturilor oamenilor și ale statului, blocarea dezvoltării orașelor ca centre economice, deteriorarea interesului pentru exploatarea și valorificarea surselor subsolului etc. Ceea ce se subliniază în prezenta comunicare este perspectiva istorică prin care sunt surprinse și analizate de către Dimitrie Cantemir amintitele fenomene și procese economice. De unde și valoarea cu totul deosebită a moștenirii cantemiriene pentru prezent și viitor, când cercetarea interdisciplinară capătă o amploare cu totul deosebită.

Cuvinte cheie: raporturi economice româno-turce, monopol economic otoman, dezinteres economic, munca silită, decădere, Dimitrie Cantemir

 

  1. Patriotism și cosmopolitism în viaţa şi opera politică a lui Dimitrie Cantemir

Conf.univ.dr. Gheorghe CIASCAI, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

  1. Imaginea publică a lui Dimitrie Cantemir în perioada iluministă

Lect.univ.dr. Mihaela-Simona APOSTOL, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir“

  1. Interesul pentru mediu reflectat în opera lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Veronica REBREANU, Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Rezumat: Având în vedere postura lui Dimitrie Cantemir de gânditor al unei epoci, dar și în calitatea sa de Domnitor, am încercat în această comunicare să conectăm ideile și acțiunile sale privind diferitele elemente ale mediului cu abordarea și reflectarea lor în legislația contemporană.  Sunt subliniate aspectele de perenitate a contribuției cantemirene în acest domeniu.

  1. Modernizarea societății românești în gîndirea și practica politică a lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Anne-Marie Rose JUGĂNARU, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Dacă dimensiunea culturală a fost cercetată și analizată din varii perspective, s-a scris mai puțin despre viziunea sa politică privind evoluția societății românești la începuturile modernității sale. Chiar dacă faptele istorice sunt relativ bine cunoscute, merită poate insistat asupra câtorva aspecte ale contextului intern al Moldovei şi Ţării Româneşti, într-un context internaţional care cunoştea schimbări de structură. Ţările Române au resimţit acut modificările intervenite în raportul de forţe dintre otomani şi puterile creştine la jumătatea secolului al XVII-lea. Noua fază a problemei orientale, redeschise odată cu ostilităţile cu sorţi schimbători din Ungaria şi Mediterana Orientală, dar mai ales odată ce Uniunea Polono-Lituaniană era înlocuită la nordul Mării Negre de Rusia moscovită, a însemnat creşterea presiunii otomane asupra principatelor dunărene. Dependenţa de resursele economice ale acestora din urmă şi transformarea terispaţiului românesc în zone de conflict efectiv au determinat reevaluarea oportunităţilor de schimbare a statutului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti.

Cuvinte cheie: evoluție, societate

  1. Viziunea geostrategică a lui Dimitrie Cantemir în contextul European

Lect.univ.dr. Tatiana Corina DOSESCU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Conf.univ.dr. Adriana Anca CRISTEA, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Lect.univ.dr. Mihaela-Simona APOSTOL, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

  1. Istorie si spiritualitate in opera lui Dimitrie Cantemir

Lect.univ.dr. Mihaela STERIAN, Facultatea Științele Educației, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Rezumat: Convins de nobleţea neamului peste care domneşte, Cantemir se raporteaza cu luciditate si incredere catre intreg poporul roman.. „Istoria ieroglifică“ (1705) este  o fabulă a mentalităţilor şi a rivalităţilor din Ţările Române, însă alte scrieri releva câtă afectiune are Dimitrie Cantemir  pentru descendentii latinităţii orientale. Autorul  afirmă şi argumentează, cu mult înaintea Şcolii Ardelene, originea latină nobilă a neamului românesc şi faptul că Biserica Ortodoxă este cea care l-a născut, l-a crescut şi îi conferă o identitate şi o vocaţie istorică aparte. In acest fel –fragmente semnificative din operele sale ar putea fi catalogate ca fiind adevarate file de istorie a spiritualitatii neamului nostru.

Cuvinte cheie:.identitate nationala, istoria mentalitatilor, sacru, stil.

 

 

 

Leave a Reply

Be the First to Comment!

Notify of