Festivalul de muzică balcanică "Dimitrie Cantemir" la Carnavalul de la Veneţia

La ediţia din 2012 a Carnavalului de la Veneţia a avut loc festivalul de muzică balcanică "Dimitrie Cantemir", la care au participat patru formaţii muzicale de prestigiu: Jordi Savall & Hespèrion XXI (Spania), formaţia Marâghî (Italia), formaţia Bezmârâ (Turcia) şi Grupul Anton Pann (România). Concertul grupului Anton Pann avut loc pe data de 13 februarie 2012, orele 18.00, în Sălile Apollinee.

Afis Festivalul de muzica balcanica Dimitrie Cantemir Venetia

Concertele din programul festivalului s-au desfăşurat în perioada 10-13 februarie 2012, la prestigiosul Teatru La Fenice din Veneţia. Programul concertelor:
10 februarie, ora 21.00 – concert inaugural susţinut de Jordi Savall & Hespèrion XXI (Spania) – Sala Mare;
11 februarie, ora 15.30 – formaţia Marâghî (Italia) – Sălile Apollinee;

12 februarie 2012, ora 18.00 – formaţia Bezmârâ (Turcia) – Sălile Apollinee;
13 februarie, ora 18.00 – grupul Anton Pann (România) – Sălile Apollinee.

În cadrul concertului inaugural al Festivalului de muzică balcanică "Dimitrie Cantemir", susţinut de Jordi Savall & Hespèrion XXI, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, au organizat ceremonia de decernare a distincţiilor lui Cristiano Chiarot, preşedintele Teatrului La Fenice şi lui Jordi Savall, în semn de recunoaştere a meritelor lor deosebite în promovarea culturii şi a imaginii României.
Festivalul de muzică balcanică “Dimitrie Cantemir” este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia, în parteneriat cu Teatrul La Fenice şi Venezia Marketing & Eventi.

Jordi Savall & Hesperion XXI (Spania) – Jordi Savall este o figură de excepţie a muzicii contemporane. Timp de mai mult de treizeci de ani s-a dedicat redescoperirii comorilor muzicale uitate, cercetând, citind şi interpretând un repertoriu esențial pe care l-a redat iubitorilor muzicii. Împreună cu cele trei formaţii pe care le-a înfiinţat împreună cu Montserrat Figueras (Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya şi Le Concert des Nations), a explorat un univers muzical plin de emoţie şi frumuseţe, readucând în atenţia publicului atât muzica veche, cât şi instrumentul viola da gamba. Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător şi iniţiator de proiecte muzicale şi culturale, Jordi Savall este probabil cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii vechi. Cu o agendă concertistică impresionantă (peste 140 de concerte anual) şi numeroasele înregistrări (în medie şase albume lansate în fiecare an, majoritatea editate de propria sa casă de discuri, Alia Vox), a demonstrat că muzica veche nu este neapărat elitistă, ci poate atrage un public numeros, din ce în ce mai tânăr.

Celebrul Jordi Savall interpretand muzica ototmana dupa Dimitrie Cantemir

Jordi Savall şi-a început studiile muzicale la vârsta de şase ani, ca membru al corului de copii din oraşul său natal, Igualada (Catalonia), apoi a trecut la studiul violoncelului, desăvârșit la Conservatorul din Barcelona. În 1965 a început să studieze, ca autodidact, viola da gamba şi muzica veche, efectuându-şi studiile la Schola Cantorum Basiliensis (Basel, Elveția). În 1973 i-a succedat la catedră profesorului său, August Wenzinger şi a continuat să predea şi să susţină cursuri de măiestrie. A înregistrat peste 170 de discuri, cele mai recente în seria "L’Orchestre de Louis XV, Suites d’Orchestre", editată de Alia Vox. A fost distins cu numeroase recunoaşteri şi distincţii, printre care "Officier de l’Ordre des Arts et Lettres" (1988), "Creu de Sant Jordi" (1990), "La Medalla de Or" de las Bellas Artes (1998), Membru de onoare al Konzerthaus, Viena (1999), Doctor Honoris Causa al Universității Catolice din Louvain (2000) și al Universității din Barcelona (2006), "Medalla d’Or" a Parlamentului Cataloniei (2003). În 2011 CD-ul–carte "Dinastia Borgia" a primit Premiul Grammy la categoria "Best Small Ensemble Performance" și premiul pentru cel mai bun album la categoria "Ancient Music" la International Classical Music Awards.

Hespèrion XXI – Uniți de o pasiune comună pentru studiul și interpretarea muzicii vechi într-o manieră contemporană și fascinați de bogăția repertoriului muzical european și mai ales hispanic de dinainte de 1800, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert și Hopkinson Smith au pus bazele ansamblului Hespèrion XX în 1974. De mai bine de 30 de ani, ansamblul a rămas fidel viziunii fondatorilor, aducând pe scenele lumii bijuterii muzicale în premieră și devenind o prezență constantă la marile festivaluri, în special la cele de muzică veche. Devenit, odată cu trecerea în noul mileniu, Hespèrion XXI, ansamblul își continuă munca susținută de cercetare, scoțând la lumină repertorii în mare parte necunoscute publicului larg, de la muzica medievală hispanică la barocul englez și muzica Renașterii, ajutând astfel și la popularizarea creației compozitorilor reprezentativi (J. Jenkins, J. Rosenmüller, S. Scheidt etc.). Proiecte precum "Música en los tiempos de Cervantes", "Música napolitana del Renacimiento", "El Llibre Vermell de Montserrat", "Romances Sefardíes", "Cansós de Trobairitz", "El Barroco Español" și producții centrate pe muzica unor compozitori ca A. de Cabezón, G. Gabrieli, G. Frescobaldi, E. du Caurroy, S. Scheidt, T. Hume, W. Brade, O. Gibbons, F. Couperin şi J. S. Bach, reprezintă numai o parte din domeniile de interes pentru Hespèrion XXI. Printre alte proiecte ale formaţiei se numără "The Art of Fugue" de J. S. Bach, "Lachrimae or Seaven Tears" de Dowland, "Laudes Deo" de C. Tye, "Recercadas del Trattado de Glosas" de D. Ortiz, "Romances y Villancicos" de J. del Enzina, "Fantasias for the Viols" de H. Purcell (distins cu numeroase premii), "Jerusalem, City of the Two Peaces" (câștigător în 2008 al "Prix Caecilia" și "Orphée d’or de l’Académie du Disque Lirique"). Un repertoriu atât de amplu necesită combinații variate de instrumentiști și o extraordinară virtuozitate, precum și o cunoaștere aprofundată a stilurilor și perioadelor. Hespèrion XXI este o formaţie internațională, compusă din cei mai buni virtuozi ai fiecărui instrument iar formula instrumentală variază în funcție de caracteristicile proiectelor, chiar dacă baza ansamblului rămâne aceeași. În abordarea muzicii vechi, originalitatea formaţiei constă în îndrăzneala opțiunilor sale: creativitatea individuală a muzicienilor îmbinată cu spiritul de echipă și căutarea neobosită a unei sinteze dinamice între expresia muzicală, cunoștințele stilistice și istorice și imaginația caracteristică muzicienilor contemporani.

Formatia Marâghî (Italia) – Fondată în 2008, la celălalt capăt al "Drumului mătăsii", la Veneţia. În prezent, formaţia explorează două linii: una vocală (hânende) și una instrumentală (sâzende). Prima propune o călătorie care începe cu compozițiile muzicianului, compozitorului și muzicologului 'Abd ul-Qadir Marâghî (Maragheh, 1360 -? Herat, 1435). Compozițiile vocale s-au născut cu cea mai mare probabilitate la Samarcand, unde Marâghî a lucrat la curtea împăratului Timur. Parcurgând Drumul Mătăsii, compozițiile sosite în lumea otomană au influențat nașterea muzicii clasice otomane. Aceste compoziții vocale strălucesc datorită vocii solistei Sepideh Raissadat, după cum se poate remarca în CD-ul "De la Samarcand la Costantinopol pe urmele lui Marâghî" (Felmay, 2010). Ce a de-a doua linie este acea de explorare a repertoriului instrumental al vechii muzici clasice otomane (secolele XVI-XVIII), care răsuna la curte și în centrele sufi din Constantinopol. Grupul format din Giovanni De Zorzi (flaut "ney", director muzical), Giovanni Tufano ("ud" – lăută cu gât scurt), Fabio Tricomi (tambur), Stefano Albarello (tambur și lăută cu gât lung) și Sepideh Raissadat (voce, lăută cu gât lung "setar"), interpretează și compoziții scrise de Dimitrie Cantemir.

Formatia Bezmârâ (Turcia) – Fondată în 1996 de Fikret Karakaya, formaţia încearcă să redescopere peşrev-ul și semţis-ul secolelor XVI și XVII, care se regăsea în cartea "Kitâbu Ilmi'l-Misiki 'ala Vechi'l-Hurufât" – carte pentru învățarea muzicii prin intermediul literelor, scrisă de Dimitrie Cantemir. Dintre instrumentele existente în timpul redactării cărții, astăzi sunt utilizate doar ney-ul, nakkare-ul și dair-tamburul. Pentru a prezenta un mod de interpretare foarte apropiat perioadei, a fost necesară reconstruirea acestor instrumente tradiţionale.

Grupul Anton Pann

Grupul Anton Pann (România) – Conceptul artistic a prins contur în primăvara anului 2003, când, la inițiativa Constantin Răileanu, pe atunci student, pentru prima dată, într-un ungher difuz luminat al unui club, s-a auzit o muzică exotică, antică, dar totuși nouă. În toamna anului ce a urmat, în scopul declarat al valorificării tezaurului muzical aflat în manuscrisele de pe teritoriul României, a luat ființă formația vocal-instrumentală de muzică veche "Anton Pann". De vreme ce Anton Pann, patronul spiritual al formației, s-a remarcat în conștiința românească a secolului al XIX-lea în primul rând ca reformator și psalt al muzicii bisericești, s-a impus fondarea grupului vocal de muzică bizantină "Anton Pann". În 2006, s-a constituit Asociația pentru Cultură și Tradiție "Anton Pann", organizație non-guvernamentală a cărei activitate nu se rezumă doar la susținerea de concerte și participarea la diverse manifestări cultural-artistice, obiectivul principal fiind cercetarea și valorificarea manuscriselor, precum și inițierea și implementarea de proiecte și programe socio-culturale. În 2008, prin bunăvoinţa unui important susţinător al formaţiei, Asociaţia a reuşit să achiziţioneze din Istanbul instrumente specifice muzicii abordate, uşurând munca de transpunere în plan sonor a ethosului muzicii vechi.
Membrii Formaţiei: Constantin Răileanu, Ion Marinescu – Ţurlă, Alina Horez, Jovan Sofronievski, Alexandru Stoica, Alin Ursuleac, Andrei Zamfir
Membrii Grupului vocal: Cristian Nica, Octavian Negoiţă, Florin Oancea, Ştefan Pascu, George Poleucă, Cosmin Stan, Daniel Stângă, Ştefan Ştefan, Cristian Toma.