Lansarea cărții Dimitrie Cantemir – Puncte a cunoașterii între Orient și Occident

LANSAREA LUCRARII

”DIMITRIE CANTEMIR – PUNTE A CUNOAȘTERII ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT, STUDII ȘI ARTICOLE”,

 VARIANTA  ÎN LIMBA ROMÂNĂ

În ziua de 18 aprilie 2016, la Cercul Militar Național, sala Bizantină, ora 17.30 a avut loc lansarea lucrării:

”DIMITRIE CANTEMIR – PUNTE A CUNOAȘTERII ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT, STUDII ȘI ARTICOLE” , varianta  în limba română.

 img

 

Luni 18 aprilie, 2016, la palatul  Cercului Militar Național, în Sala Bizantină, a avut loc lansarea lucrării de studii și articole ”DIMITRIE CANTEMIR – PUNTE A CUNOAȘTERII ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT”.  Activitatea s-a desfășurat în Sala Bizantină, ce constituie o bijuterie arhitectonică, ce sugestionează tocmai titlul lucrării.  Lucrarea a apărut sub egida Asociației Europene ”Dimitrie Cantemir”. Proiectul editorial a fost finanțat de către către Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian- RA ROMATSA.

Activitatea a cuprins: prezentarea unor alocuțiuni din partea Gl(r) Ion Aurel Stanciu, Gl(bg) Mihail Țăpârlea, artistului vizual Valentin Tănase, muzicologului Constantin Răileanu, gl(r) Chelaru Mircea și domnului Marian Bârgău, directorul Editurii Pro Universitaria; sesiune de comentarii, întrebări și răspunsuri. De asemenea, a fost audiată muzică veche, având ca autor pe Dimitrie Cantemir.

Moderatorul activității a fost col(r) Viorel Ciobanu, secretarul general al Asociației Europene ”Dimitrie Cantemir”, care a subliniat că s-a lucrat în echipă o perioadă de aproape un an. Lucrarea are un numar de 34 de studii și articole, realizate de 28 de autori din București, Iași. Suceava, Târgu-Mureș, Constanța, Craiova, Onești, Alexandria, ș.a..

Studiile sunt grupate în 3 părți: prima parte îl infățișază pe savantul Dimitrie Cantemir; cea de-a doua aprte îl prezintă pe istoricul, militarul și omul politic; parte a treia cuprinde unele controverse referitoare la viața, opera și activitatea lui Dimitrie Cantemir. De asemenea, în anexe sunt prezentate instituțiile de învățământ, mânăstirile, autoritățile publice și alte instituții din țară și din străinătate ce poartă numele ilustrului enciclopedist român.

1.Gl(r) Ion Aurel Stanciu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, vicepreședinte al AEDC, a prezentat, în esență, următoarele:

– Cantemir aparţine culturii româneşti  şi, în egală măsură, culturii europene  şi, deopotrivă, culturii universale prin formaţia şi opţiunile autorului, prin tematică, destinaţie şi receptare în spațiul și mediile științifice și culturale din Europa și de pretutindeni.

– Lucrarea evidențiază, în mod convingător pe Cantemir, ca existență umană, și era firesc să aibă o viață și o operă controversate. De aceea, într-un studiu special, am prezentat, împreună cu colegul meu Mihail Țăpârlea, unele aspecte controversate.

– Am constatat că  sunt istorici şi specialişti cantemirologi, care, abordând laturi ale vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir, nu se opresc şi asupra unor aspecte controversate sau, chiar dacă le abordează, le descriu cu un fel de scuză, încercând să se dezvinovăţească sau să formuleze unele obiecţii faţă de sursele folosite.

– Smulgând „pudica draperie”, care acoperă unele „cicatrici” comportamentale sau morale din viaţa lui Dimitrie Cantemir, am înfăţişat  câteva aspecte controversate ale vieţii marelui enciclopedist român, cum sunt: consumul unor narcotice (Cantemir opioman); calitatea de iscoadă; membru al Ordinului Rosacrucian (mason) sau Cantemir și iubirea dintre prinţesa Maria Cantemir şi Petru cel Mare.

– În mod firesc am subliniat că, eventualele consideraţii de ordin moral, vor ţine seama de regulile, tradiţiile şi obiceiurile existente în epoca în care a trăit marele enciclopedist român.

– Evident, abordarea unor asemenea aspecte nu diminuează cu nimic din excepțională sa  contribuție la dezvoltarea științei și culturii românești și universale.

2.Gl. Bg(rtr) Mihail Țăpîrlea, vicepreședinte al AEDC, a subliniat:

-Apariția unei cărți este aidoma unei bucurii, a unei raze de lumină, ce ne inundă sufletul. Ea ne face mai buni, mai înțelepți. Are un puternic rol cognitiv si educogen, este o hrană pentru sufletul și spiritul nostru. Cu atât mai mult este plină de semnificatii apariția unei cărți, ce cuprinde studii si articole, despre una dintre cele mai reprezentative personalități ale spiritualității românești și universale, care, în studiul introductiv, este numită ”punct arhimedic al culturii românesti și universale”. Sau așa cum îl numește dl gl. Gheorghe Văduva, este un ”fenomen de cogniție”.

– Personalitate remarcabilă, armonioasă  şi multilaterală, amintind de omul desăvârşit al Renaşterii, Dimitrie Cantemir deschide, în cultura românească, „seria savanţilor de formaţie enciclopedică  şi marchează trecerea de la vechea literatură cronicărească la cea modernă.”

– Marele enciclopedist moldovean continuă, la un nivel superior, tradiţia patriotică a literaturii nostre, reprezentată, în Moldova, de Grigore Ureche, Miron şi Nicolae Costin, sau de luminaţi prelaţi, precum Varlaam şi Dosoftei, deosebindu-se prin anvergura preocupărilor, noutatea ideilor, fiind primul savant de formaţie enciclopedică din cultura noastră.

– Cantemir aparţine culturii româneşti  şi, în egală măsură, culturii europene  şi, deopotrivă, culturii universale „prin formaţia şi opţiunile autorului, prin tematică, destinaţie şi recepţie.”

-Opera Cantemiriană este, sub toate aspectele, excepţională pentru vremea sa.

– Cu toate acestea, așa cum afirmă eminentul cantemirolog Grigore Ploeșteanu, opera lui Dimitrie Cantemir nu a „exercitat o înrâurire imediată şi profundă asupra dezvoltării culturii noastre. Vicisitudinile istoriei au făcut ca aceasta, în partea ei cea mai valoroasă, să fie cunoscută cititorilor români aproape cu un veac mai târziu de la data elaborării.” Grigore Ploeșteanu a fost unul dintre cei mai importanți cantemirologi, care a studiat în arhivele lumii ecourile operei cantemiriene în conștiința Europei.

-Este, însă, remarcabil faptul că, cele mai multe opere ale sale, au fost cunoscute, mai întâi, peste hotare.

-Ca urmare a excepționalei sale opere, la 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales ca membru al Academiei Regale Prusace de la Berlin – aşa cum era cunoscută Societas Scientiarum Brandenburgica. Astfel, în diploma de primire,  se afirmă: “Pe vremea când Marte stăpânea mai cu putere decât Palas, o astfel de întâlnire se arăta a fi mai mult o dorinţă decât o speranţă. Dar iată că faptul şi-a găsit împlinirea acum, că prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului rusesc, domn ereditar al Moldovei, dând o pildă precât de demnă de laudă, pre atât de rară şi a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută. Ne închinăm cu smerenie în faţa bunei voinţe ce ne-o acordă principele nouă şi lucrărilor noastre”.

-Cantemir este un exemplu reprezentativ al convergenţelor dintre Orient şi Occident în vremea respectivă.

-Creaţiile cantemirene nu sunt „perisabile” în timp, putându-se vorbi de o „veşnicie” a lor. Se poate aprecia că opera principelui moldav reprezintă un „punct arhimedic” al culturii româneşti, interferând-o cu cea orientală, europeană şi universală.

-Tezaurul de idei al acestei opere este inepuizabil, „dosarul ştiinţific cantemirean” nefiind închis, ci necesită, în continuare- potrivit lui Grigore Ploeșteanu- studii şi aprofundări.

-Acum, însă, trebuie trecut de la „etapa arheologică” a valorizării, la una superioară, şi anume, la cea de „hermeneutică”, care presupune explicarea tezaurului de idei în contextul vremii, dar prin prisma actualităţii. Este de reliefat, în acest cadru, preocuparea filosofului Constantin Barbu si a domnului manager Paul Tudor, președintele Fundației Internaționale ”Dimitrie Cantemir”, de a realiza OPERA OMNIA CANTEMIRIANĂ.

– În schimb, hermeneutica presupune o introspecţie,  un studiu aprofundat vizând  omul cu preocupările  şi frământârile sale. Dacă, în etapa „arheologică” sunt reproduse şi „inventariate” ideile, concepţiile, tezele,  argumentele folosite de către marele enciclopedist, în stadiul hermeneutic, este nevoie o separare între ştiinţele naturii şi  ştiinţele sociale, de o temeinică analiză de conţinut, de explicarea, interpretarea şi corelarea prin prisma ştiinţei „la zi”.

-Este nevoie de discernerea sensurilor şi a permanenţelor prodigioasei opere cantemiriene, de urmărirea organicităţii şi continuităţii sale, care reprezintă unul dintre cele mai originale universuri ideatice ale culturii române.

– Volumul de față are, în principal, o asemenea menire.

  1. Artistul plastic Valentin Tănase a esențializat  prezentarea lui Dimitrie Cantemir în artele vizuale. Pe scurt, a subliniat următoarele:

-Puţini domnitori români s-au bucurat de o notorietate imagistică europeană, graţie portretelor lor realizate în tehnica gravurii, care au circulat prin multiplicare în spaţiul internaţional.

-Iconografia lui Dimitrie Cantemir s-a bucurat de o importantă mediatizare

europeană, fiind reprodusă în multe imagini-portret în marile centre culturale ale epocii.

– Primul portret de tinereţe al marelui domnitor a fost descoperit de Maria Bengescu la Muzeul de Artă din Rouen (Franţa), în anul 1921. Tabloul îl înfăţişează pe Dimitrie Cantemir la vârsta tinereţii, în etate de 18-19 ani,

îmbrăcat într-un costum pe jumătate oriental şi pe jumătate occidental, simbolizând, parcă, rolul său de punte a cunoașterii între Orient și Occident.

– Cel de-al doilea portret de epocă al lui Dimitrie Cantemir îl înfăţişează pe principe la vârsta deplinei maturităţi, în jurul anului 1714, când a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin. Lucrarea, o gravură cu dăltiţa în aramă, a fost publicată, în anul 1716, în prima ediţie a volumului „ Descriptio Moldaviae”.

– Cantemir poartă mustaţă şi o barbă bogată. Un păr lung, buclat îi încadrează fruntea şi obrajii. Poartă o platoşă metalică acoperită parţial de o mantie tivită cu o blană scumpă. O inscripţie în partea inferioară a imaginii îi defineşte identitatea: Demetrius Cantemir, Palatinus Moldaviae.

– O altă gravură de epocă îl prezintă Dimitrie Cantemir însoţindu-l pe Petru cel Mare, ţarul Rusiei pe uliţele Iaşului, în timpul vizitei suveranului rus, în cursul lunii iunie a anului 1711.

– Domnul Moldovei apare în vestimentaţia consacrată a voievozilor români, purtând caftan, căciulă cu surguci şi barbă, în timp ce Petru cel Mare este îmbrăcat după moda apuseană. În fundalul imaginii se distinge biserica mânăstirii Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu.

-O altă imagine a lui Cantemir  Domnitorul este înfăţişată la intrarea în Iași, la începutul celei de-a doua domnii, în anul 1710. Domnitorul este prezentat călare, îmbrăcat cu platoşă şi cizme înalte, după moda occidentală, purtând barbă şi plete tunse îngrijit. Însoţitorii săi sunt ostaşi otomani sosiţi pentru a îl înscăuna din porunca sultanului.

– Până în anul 1719, Dimitrie Cantemir a purtat barbă  şi vestimentaţia domnitorilor români, de influenţă orientală. De aceea, era privit ca o prezenţă exotică atunci când apărea la curtea de la Sankt Petersburg a ţarului, care îşi silise supuşii să îşi radă bărbile şi să adopte moda vestimentară apuseană.

– Începând cu veacul al XX-lea, Dimitrie Cantemir a devenit un subiect plastic abordat de numeroşi artişti plastici, pictori, sculptori  şi graficieni. Dezvoltarea fotografiei si a tehnicii tiparului au popularizat imaginea domnului în toate mediile care foloseau imagini vizuale.

-Pictorul Costin Petrescu a inaugurat, în anul 1938, marea frescă circulară din sala de concerte a Ateneului Român, evocând cele mai importante momente ale istoriei neamului, în care Dimitrie Cantemir ocupă un loc privilegiat, alături de alte personalităţi istorice.

– Şi sculptorii au abordat imaginea marelui prinţ cărturar. Artistul Marius Butunoiu i-a dăltuit o efigie de mare sensibilitate într-o sculptură ronde-bosse aflată astăzi la Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” din Breaza.

-Un frumos bust al marelui domnitor se află la Chişinău, în Republica Moldova, la fraţii nostri de peste Prut, iar altul, la Moscova, în inima Rusiei, patria sa de adopţie.

– Un alt bust, realizat de mine, a fost dezvelit în holul de intrare al Academiei din Berlin, tot în 2014, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la alegerea sa ca membru al acesteia.

– Efigia de o deosebită valoare spirituală a lui Dimitrie Cantemir, personalitate covârşitoare a patrimoniului cultural european, „filozof între regi şi rege între filozofi”, „un adevărat Lorenzo de Medici al spaţiului românesc” (George Călinescu) îşi va găsi cu certitudine şi în artele plastice ale viitorului interpreţi pe măsură.

 

  1. Muzicianul Constantin Răileanu, în principal, a prezentat următoarele:

-Cantemir studiază muzica vremii în cadrul Academiei Patriarhale, mai precis muzica bizantină, în realitate muzica psaltică, practicată în ritualurile Bisericii Creştine Ortodoxe Răsăritene de rit grec, cu unii dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai epocii: grecul renegat Kemani Ahmed, interpret la kemençe şi ney şi grecul ortodox Angeli, interpret la tanbur.

– La rândul său, Cantemir a devenit un apreciat cunoscător al realităţilor sonore contemporane.

– Dimitrie Cantemir avea cunostinţe tehnice muzicale la kemençe, ney, caval, tanburdar, conform mărturiilor, a rămas în istoriografia muzicală turcă drept un mare interpret la tanbur.

– Cantemir va creea propria metodă de analiză a universului modal instrumental din Imperiul Otoman, inventând şi un sistem semiografic cu ajutorul căruia să poată nota compoziţiile proprii şi culese.

– Cartea ştiinţei muzicii după felul literelor reprezintă primul tratat de teorie muzicală al secolelor XVI-XVIII în cuprinsul căruia acordul între teorie şi practică este realizat într-o manieră ştiinţifică, riguroasă, fără speculaţii şi analogii filosofice balast.

-Putem afirma, conform evidenţelor, că Dimitrie Cantemir a devenit, în cei 15 ani de studiu asiduu, un maestru al limbajului muzical laic specific Constantinopolului, şi un etalon pentru generaţiile următoare, atât în sfera muzicienilor otomani, dar şi în comunităţile nemusulmane (greci, români, ş.a.).

– Ion Neculce afirmă că prinţul moldav „aşa ştia a zice bine în tambură că nici un ţarigrădean nu putea zice ca dânsul”.

– A elaborat  tratatul de teorie a muzicii bisericeşti, care, în partea teoretică, debutează cu expunerea sunetelor muzicale (33 de semne – combinaţie între cifre şi alfabetul arab) utilizate pe griful tanbur-ului şi considerate de prinţul muzician ca suficiente pentru a reda orice compoziţie.

– Dimitrie Cantemir a lăsat cel mai important tratat de muzică din capitala Imperiului Otoman al secolelor XVII-XVIII şi, în acelaşi timp, a influenţat generaţiile ulterioare de muzicieni prin impunerea unei direcţii concise şi în concordanţă cu realităţile cotidiene ale societăţii culturale din vremea sa.

-Colecţia de melodii, unele aparţinându-i, a rămas până astăzi, ca având cel mai mare număr de piese instrumentale, majoritatea aparţinând muzicii savante de curte (sarai), iar prin capitolele teoretice furnizează muzicologilor moderni date valoroase despre estetica, stilul şi gustul epocii în care a trăit şi a creat.

  1. Domnul Marian Bârgău, directorul Editurii Pro Universitaria a menționat colaborarea excelentă pe care a avut-o cu Asociația Europeană ”Dimitrie Cantemir”. De asemenea, a prezentat preocupările sale editoriale pentru dezvoltarea fondului de carte științifică, precum și disponibilitatea de a conlucra cu AEDC.

 

Lucrarea va fi promovată și lansată de către ASOCIAȚIA EUROPEANĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, după următorul plan, care poate fi îmbunătățit pe parcurs:

 

PLAN DE PROMOVARE SI LANSARE CARTE CANTEMIR ÎN STRĂINĂTATE ȘI ÎN ȚARĂ PROMOVAREA ȘI LANSAREA CARTII  SE VA  REALIZA  IN ANUL 2016 IN URMATOARELE LOCALITATI ȘI LA URMĂTOARELE INSTITUȚII:

  • ROMA –    LA ACADEMIA APOSTOLICA
  • ISTAMBUL –INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
  • VARȘOVIA –LA SUBFILIALA AEDC
  • CHIȘINĂU
  1. A) LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR”
  2. B) BIBLIOTECA MUNICIPALĂ CHIȘINĂU
  • BUCURESTI
  1. CERCUL MILITAR NATIONAL
  2. UNIVERSITATEA CRESTINA „D. CANTEMIR”
  3. COLEGIUL NATIONAL „CANTEMIR VODA”
  4. FILIALA „D. CANTEMIR”  BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCURESTI
  5. ACADEMIA TEHNICA MILITARA
  6. BIBLIOTECA MILITARA NATIONALA
  • TARGU-MURES
  1. UNIVERSITATEA „ DIMITERIE CANTEMIR”
  2. BIBLIOTECA JUDETEANA TARGU-MURES
  • BREAZA
  1. COLEGIUL NATIONAL MILITAR „D. CANTEMIR”
  • IASI
  1. SCOALA POSTLICEALA SANITARA  „D. CANTEMIR”
  2. LICEUL TEORETIC „D. CANTEMIR” ;
  3. C) BIBLIOTECA JUDETEANA IASI
  • ONESTI
  1. COLEGIUL NATIONAL „D. CANTEMIR” ONESTI ;
  2. BIBLIOTECA MUNICIPALA ONESTI
  • SUCEAVA
  1. A) COLEGIUL ECONOMIC „D. CANTEMIR”

B)BIBLIOTECA JUDETEANA SUCEAVA

  • BABAGAG
  1. LICEUL TEORETIC „D. CANTEMIR ”
  2. BIBLIOTECA ORASENEASCA BABADAG
  • CONSTANTA
  1. ACADEMIA FORTELOR NAVALE ”MIRCEA CEL BĂTRÂN”
  2. UNIVERSITATEA CRESTINA „D. CANTEMIR” , CENTRUL DE STUDII CONSTANȚA
  3. SCOALA GENERALA NR 38 „D. CANTEMIR ”
  4. BIBLIOTECA JUDETEANA CONSTANTA

12 ) VASLUI

  1. MANATIREA „” D. CANTEMIR”
  2. COMUNA DIMITRIE CANTEMIR
  3. BIBLIOTECA JUDETEANA VASLUI
  • GALATI

A)SCOALA GENERALA „D. CANTEMIR”

B)BIBLIOTECA JUDETEANA GALATI

  • BRASOV
  1. ACADEMIA FORTELOR AERIENE
  2. BIBLIOTECA JUDETEANA BRASOV
  • ALEXANDRIA
  1. LICEELE MUNICIPIULUI ALEXANDRIA
  2. BIBLIOTECA JUDETEANA ”MARIN PREDA”
  • VIDELE
  1. LICEUL DE PETROL VIDELE
  2. BIBLIOTECA ORASENEASCA
  • SIBIU
  1. ACADEMIA FORȚEOR TERESTRE
  2. UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” SIBIU
  3. BIBLIOTECA ”ASTRA” SIBIU
  • ALBA-IULIA
  1. COLEGIUL MILITAR LICEAL ALBA IULIA
  2. UNIVERSITATEA ”1 DECEMBRIE” ALBA IULIA
  3. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ALBA IULIA

 

SE VOR TRIMITE PRIN  POSTA CĂRȚI LA URMĂTOARELE INSTITUȚII:

  • INSTITUTUL „CANTEMIR”, UNIVERSITATEA OXFORD
  • COLEGIUL MILITAR LICEAL CAMPULUNG MOLDOVENESC
  • COLEGIUL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” DĂRĂBANI.
  • LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR” , CHIŞINĂU, REPUBLICA MOLDOVA.
  • LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR”, CANTEMIR, REPUBLICA MOLDOVA.
  • LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR” BĂLŢI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR”, RÎŞCANI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” CORNEŞTI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” EDINEŢ, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” MÎNDREŞTI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” OCNIŢA, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “ANTIOH CANTEMIR” CHIŞINĂU, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” SINGEREI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” VĂSIENI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” GLODENI, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” PÎRLIŢA, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” CRASNOARMEISCOE, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” CAHUL, REPUBLICA MOLDOVA
  • LICEUL TEORETIC “DIMITRIE CANTEMIR” ŞTEFAN VODĂ, REPUBLICA MOLDOVA