MĂDĂLINA CERBAN * ALINA DAN

Povestea manuscriselor lui Dimitrie Cantemir este o odisee
Interviu cu Constantin Barbu
Publicat de Editura Revers

    1. Care este contextul în care aţi avut primul contact cu manuscrisele lui Dimitrie Cantemir de la Moscova ?
    Cred că prin 1979, pe când lucram la o carte de metafizică despre Ens (anume Reamintirea Fiinţei, care a apărut în 1985 sub titlul Rostirea esenţială), am citit despre ins în Metafizica lui Dimitrie Cantemir, traducerea cărţii Sacro-Sanctae Scientiae indepingibillis Imago. Transcrierea textului latinesc o făcuse Tocilescu după manuscrisul aflat în Lavra Serghei, iar copia se afla la Biblioteca Academiei Române. Cercetarea am publicat-o în revista Ramuri (5/1981) sub titlul Ens şi căile lui înspre Fiinţă şi către Ins. Eseul a provocat curiozitatea lui Mihai Şora, academicianul de astăzi şi cel mai mare filosof european din zilele noastre.

Profesorul Constantin Barbu cu manuscrise ale lui Dimitrie Cantemir in Arhivele Moscovei


    În chip fericit, primul manuscris pe care l-am ţinut în mână la Moscova a fost chiar Sacro-Sanctae Scientiae indepingibillis Imago. Manuscrisul se păstrează la Biblioteca de Stat din Moscova (venind de la Lavra Serghei), în condiţii absolut excepţionale, aproape că simţi mirosul aurului cu care Cantemir şi-a ornat cartea şi tăria purpurei cu care a scris titlul capitolelor. Îmi amintesc şi acum intervenţia telefonică extrem de fermă a excelenţei sale Alexander Churilin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti: numai aşa mi s-a adus manuscrisul original. Toţi cei prezenţi ne-am “imortalizat” cu celebrul manuscris. Alături de noi, Paul Tudor şi Ion Deaconescu, s-au aşezat şi câţiva bibliotecari moscoviţi, care au înţeles din bucuria noastră că manuscrisul lui Cantemir are o importanţă indepingibilă, ca să folosesc un cuvânt din vocabularul principelui. În puţine vorbe, acesta ar fi momentul. Contextul este, bineînţeles, mai bogat. În toamna lui 2008, Excelenţa Sa ambasadorul Churilin s-a aflat la Craiova, unde i-am înmânat Premiul de Excelenţă al Academiei Internaţionale Mihai Eminescu. I-am oferit atunci în dar şi două cărţi de aproximativ 500 de pagini fiecare despre Cantemir şi l-am rugat să mă ajute ca să scanez toate manuscrisele şi documentele Cantemir care se află în Rusia. Spre bucuria mea, domnul ambasador mi-a spus că mă sprijină în mod cu totul special. Domnia sa cunoştea manuscrisele Cantemir ştiind Arhivele Ministerului de Externe, unde se află manuscrise şi documente Cantemir (domnul ambasador este chiar născut în 26 octombrie, ca şi Cantemir). După episodul premiilor Academiei Internaţionale Mihai Eminescu, Excelenţa Sa mi-a spus să îi trimit o scrisoare în care să precizez care manuscrise Cantemir mă interesează. I-am trimis o scrisoare în care am cerut toate manuscrisele şi documentele Cantemir (atunci am produs chiar un inventar privind Tezaurul Cantemir, cărticică în care am încercat să adun informaţii privind răspândirea manuscriselor Cantemir în cele 12 ţări în care se află). Graţie strădaniilor ambasadorului Churilin, am primit prin mai 2009 o scrisoare în care mi se comunica acordul instituţiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor şi documentelor Cantemir. Întotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea în realitate a Marelui Proiect Cantemir. Pentru mine, ambasadorul Churilin este cel mai mare ambasador pe care l-a avut în România Imperiul Rus, URSS şi Federaţia Rusă. Cândva, îi vom ridica, plini de respect, statuie de bronz, aşa cum merită. De asemenea, Rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu îi va propune domnului ambasador Churilin să devină membru de onoare al Senatului Universităţii, în semn de recunoştinţă. Alături de noi a fost excepţionalul nostru prieten Alexander Vasiliev (Prim Secretar M.A.E. al Federaţiei Ruse). Împreună cu prietenii mei, Ion Deaconescu şi Paul Tudor (pe care eu îl numesc “Ludovic al XIV-lea”, fiindcă el a finanţat toată această misiune culturală, jucând rolul statului român) – iată o echipă pasionată.

Lada manuscriselor lui Dimitrie Cantemir scanate de Constantin Barbu

    2. Ce parte a vastei opere a lui Dimitrie Cantemir este cuprinsă în aceste prime 25 de facsimile?
Până în prezent, am tipărit 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir. Iată, stimată doamnă Alina Dan, titlurile acestor volume:
I. Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago
II. Loca Obscura in Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dilucidata authore Principe Demetrio Cantemirio
III. Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus
IV. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (I)
V. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (II)
VI. Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae,
A. Dell’ Accrescimento e Decadenza Dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII.
B. Annotazioni
VII. Istoria Ieroglifică
VIII. Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor
IX. Curanus. De Curani etymologico nomine
X. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (I)
XI. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (II)
XII. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri. Panegiricul Sfântului Dumitru
XIII. Jurnalul persan
XIV. Incompendiolum Universae Logices Institutionis
XV. Diploma de la Luţk
XVI. Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească
XVII. De Antiquis Dacia nominibus
XVIII. De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus
XIX. Satire de Antioh Cantemir
XX. Arhiva Serghei Cantemir
XXI. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (I)
XXII. Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (II)
XXIII. G.F. Müller, Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir Biografia lui Demetrius Cantemir
XXIV. Notationes quotidianae de Ivan Iliinski
XXV. Manifestul lui Petru cel Mare

Constantin Barbu Paul Tudor Ion Deaconescu la Arhivele de Acte Stravechi Moscova


    Pentru ca bunii dumneavoastră cititori să poată şti ce conţin volumele, îmi permit să ofer şi micile note asupra lucrărilor, însoţitoare ale manuscriselor ori documentelor publicate.
(Precizez că Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae, volumele IV şi V, au fost publicate în facsimil alb-negru de Virgil Cândea, care a descoperit manuscrisul în S.U.A.).


Discursul lui Constantin Barbu la Academia Română despre Dimitrie Cantemir


Felicitările lui Putin şi Medvedev pentru Constantin Barbu, Paul Tudor si Ion Deaconescu din partea ambasadorului Alexander Churilin

VOL. 1
Notă asupra lucrării:
Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago

Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago facsimil

Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago facsimil

    Manuscrisul original al lucrării se găseşte în Biblioteca de stat a Rusiei, Moscova, fond 173, ms. latin 256, 167 file (21×16 cm). Cartea a fost scrisă la Constantinopol în 1699-1700.
    Grigore Tocilescu a luat cu sine două “capitole” originale care se aflau la Lavra Sfântul Serghei. Primul: Deo Patri. Dedicatoria se află în B.A.R. Bucureşti (în Dosarul Tocilescu). Ms. latin, 4 pagini (a fost publicat de Vlad Alexandrescu, în Archaeus, VII, 2003 fasc. 3-4, p. 241-265). Al doilea: Index Rerum Nobilium se află în B.A.R. Bucureşti în Dosarul Tocilescu. Ms. latin are 24 de pagini şi a fost publicat ca inedit de Constantin Barbu (editura Revers, Craiova 2010).
    Primele pagini latineşti inedite din Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago au fost publicate de Constantin Barbu în revista Ramuri (5/1981) în articolul Ens şi căile lui către Fiinţă şi către Ins. Articolul a fost republicat în Constantin Barbu, Rostirea esenţială (editura Scrisul Românesc, Craiova, 1985).
    Prima traducere în româneşte a lucrării Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago a publicat-o N. Locusteanu în 1928.
    Prezenta ediţie în facsimil color este prima ediţie integrală publicând şi Deo Patri. Dedicatoria şi Index Rerum Nobilium, aşezându-le în locul gândit de Cantemir. Ediţia se publică după originalele aflate la Moscova şi Bucureşti.
Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago este volumul I din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 2
Notă asupra lucrării:
Loca Obscura in Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dulucidata authore Principe Demetrio Cantemirio

Loca Obscura in Cathechisi

Loca Obscura in Cathechisi

    Lucrarea Loca Obscura in Cathechisi se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, fond 173, ms. 277, 67 file (129 pagini) 20×15,5 cm. S-a aflat iniţial în Biblioteca Lavrei Sfântul Serghei. Scrisă în Moscova, cca 1720. Fila 42 a fost luată şi adusă de Tocilescu la Bucureşti. Fila 42 a fost publicată de Constantin Barbu în facsimil color (Editura Revers, Craiova, 2010). În această ediţie se publică la locul cuvenit.
    Loca Obscura este un răspuns polemic împotriva lui Theofan Procopovici (Pervoe ucenie otrokom). Manuscrisul se păstrează în Biblioteca de Stat a Rusiei, în afară de fila 42 care se află în B.A.R. Bucureşti, Dosarul Tocilescu. O copie de pe textul rusesc se află în Biblioteca Naţională a Rusiei, Sankt Petersburg, colecţia F. A. Tolstoj, ms. 217, copie de Ivan Ilinski.
    Prima traducere în limba română a fost făcută de T. Bodogae, Dimitrie Cantemir: “Loca Obscura” în Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti, XCI, 1973, nr. 9-10, p. 1063-1111 (republicată în acest volum).
    Această ediţie în facsimil color este inedită şi se publică după originale, noi reîntregind, cu fila 42, manuscrisul din Rusia.
    Loca Obscura in Cathechisi alcătuieşte volumul II din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 3
Notă asupra lucrării:
Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus.
I. In Isagogem Porphirii Proemium
(p. 1-74) [de Cantemir]
II. Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292)

Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus.

Institutio Logices Idest De philosophiae
instrumentali Arte Habitus.

Manuscrisul Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus cuprinde două lucrări:
Prima: In Isagogem Porphirii Proemium (p. 1-74) [de Cantemir].
A doua: Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292)
Manuscrisul se află la Biblioteca de Stat din Moscova, sub cota 308, provenind de la Biblioteca Lavrei Sfântului Serghei. O copie se află în B.A.R., Dosarul 5148 Tocilescu. În ediţia de faţă, se publică pentru prima dată facsimilul color inedit, executat după manuscrisul original.
Lucrarea lui Cantemir a fost compusă cca. 1700, fiind anterioară lucrării Compendiolum universae logices institutionis.
Nu s-a publicat niciodată Manuscrisul lui Cantemir, nici în Rusia, nici în România.
Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus.
I. In Isagogem Porphirii Proemium (p. 1-74) [de Cantemir]
II. Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292) reprezintă volumul III din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 4
Notă asupra lucrării:
Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri très.

Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tregrave

Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres.

    Originalul lucrării se află la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Massachusetts din SUA. Este ms. latin numărul 124, are 1064 pagini (31,7×20 cm).
Descoperit de academicianul Virgil Cândea, manuscrisul a fost publicat în facsimil alb-negru la Editura Roza vânturilor 1999, sub titlul: The Growth and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text of the final version revised by the author / Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin în formă finală revizuit de autor.
    Publicăm manuscrisul în facsimil color, ca volumele IV-V ale Integralei Manuscriselor Cantemir, păstrând sub numele editorului renumele descoperitorului său, eruditul savant acad. Virgil Cândea.

VOL. 5
Notă asupra lucrării:
Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri très.

Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres.

Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres.

Originalul lucrării se află la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Massachusetts din SUA. Este ms. latin numărul 124, are 1064 pagini (31,7×20 cm). Descoperit de academicianul Virgil Cândea, manuscrisul a fost publicat în facsimil albnegru la Editura Roza vânturilor 1999, sub titlul: The Growth and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text of the final version revised by the author / Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin în formă finală revizuit de autor.
    Publicăm manuscrisul în facsimil color, ca volumele IV-V ale Integralei Manuscriselor Cantemir, păstrând sub numele editorului renumele descoperitorului său, eruditul savant acad. Virgil Cândea.

VOL. 6
Notă asupra lucrării:
Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae,
A. Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII.
B. Annotazioni

Epitome dell’ Istoria Turca. Dell’ accrescimento e decadenza dell Impero Othomano

Epitome dell’ Istoria Turca. Dell’ accrescimento e decadenza dell
Impero Othomano

    Originalul lucrării se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, Fond 181, inv. 16, Ms. nr. 1363: text în limba italiană "A., Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII. Originalmente scritta in Latino da Demetrio Cantemir Principe di Moldavia, gia tradutta in Inglese da Nicolo Tindal ed ora in Italiano da Antioco Principe Cantemir figlio dell’ Autore" – 251 f. (32 x 21 cm).
    Dell’ Accrescimento e Decadenza dell Impero Othomano o sia epitome dell’ Istoria Turca se întinde până la pagina 185, între 186-251 se află De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae. Auctore Theophilo Sigefrido Bayero, inedit. De la pagina 253 până la sfârşit, 406, se întind Annotazioni. Ambele traduceri în limba italiană îi aparţin lui Antioh Cantemir, 1735/1738, 193 file plus 10 file albe.
    Acest facsimil color inedit se publică după original.
Epitome dell’ Istoria Turca A. Dell’ Accrescimento e Decadenza Dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII. B. Annotazioni reprezintă volumul VI din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 7
Notă asupra lucrării:
Istoria ieroglifică

Istoria ieroglifică

Istoria ieroglifică

    Manuscrisul original al romanului Istoria ieroglifică se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, ms. românesc numărul 1419, cu autograful lui Cantemir, pagină titlu plus 333 file (21,2×16,5 cm).
    În BAR Bucureşti, copia lui Grigore Tocilescu se află în Manuscrisul 321. În Arhivele Statului Bucureşti se află în microfilmul 18 (copie moscovită).
    Titlul complet al romanului este: Istoria ieroglifică în doasprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfârşit cu a numerelor streine tâlcuitoare, alcătuită de Dimitrie Cantemir.
    Publicăm pentru prima dată manuscrisul în facsimil color executat după originalul aflat în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fond 181, ms. românesc 1419.
    În foaia de titlu a manuscrisului original, Dimitrie Cantemir şi-a criptografiat de două ori numele, o dată în arabă (Dimitri bek Khantimir), şi încă o dată în chirilică încifrată (Dimitriu Cantemir) (Virgil Cândea şi Abdurrah man El-Said Ismail, Semnătura lui Dimitrie Cantemir în arabă, în Luceafărul 45/1973).
    Istoria ieroglifică în facsimil color după originalul de la Moscova reprezintă volumul VII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 8
Notă asupra lucrării:
Hronicul Vechimei a Romano – Moldo – Vlahilor

Hronicul Vechimei a Romano - Moldo - Vlahilor

Hronicul Vechimei a Romano – Moldo – Vlahilor

    Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, Ms. nr 1420, “în limba româniască“, Rusia, 1717, scris în Sankt-Petersburg.
    Manuscrisul are adnotări autografe Cantemir, 343 file, 32×21 cm.
    O copie a manuscrisului se află în B.A.R. Filiala Cluj, ms. rom. nr. 83, adus în 1730 de la Viena de Inocenţiu Micu-Klein. Şi ms. 46, copia lui Constantin Dimitrievici (1756).
    În B.A.R. Bucureşti se află copii în ms. nr. 113, 293, 294 şi microfilmul nr. 52. Şi ms. rom. 26.
    În B.C.U. Mihai Eminescu Iaşi se află o fotocopie a Hronicului din 1835, a lui Samuil Botezat.
    Ediţia în facsimil color inedit se execută după originalul aflat Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, ms. nr 1420.
    Public, pentru prima dată, Prefaţa la Hronic, o filă din, fond 181, ms. 1421, document ce se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei.
    Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor reprezintă volumul VIII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 9
Notă asupra lucrăriilor:
I. Curanus.
II. De Curani etymologico nomine

Curanus. De Curani etymologico nomine

Curanus. De Curani etymologico nomine

    Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
    Curanus, varianta latinească scurtă se găseşte la ff. 2-43v.
    De Curani etymologico nomine se află între ff. 44-128v.
    Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
    Paginaţia are reluări, omisiuni, lipsuri.
    În BAR Bucureşti se găsesc fragmente copiate de Tocilescu, ms. latin 76, f. 41-100v.
    În Berlin, la Archiwum Akademie der Wissenschaften der Deutschland, I-V-Bd.3, se află fragmente în limba germană (38r-41r).
    În Biblioteca Naţională a Federaţiei Ruse din Sankt Petersburg, în fondul Pogodin, ms. 1204, f. 179-340 se află, fragmentar, traducerea bulgară a lui Sofronie Vracianski.
    Curanus şi De Curani etymologico nomine se tipăresc în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul IX al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 10
Notă asupra lucrării:
Ioannis Baptistae Van Helmont.
Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia

Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia

Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et
christianae fidei congrua et necessaria
philosophia

    Cu introduceri originale în latină şi română: “Encomium in I. B. Van Helmont et virtutem physices universalis doctrinae ejus / Laudă către izvoditor şi către virtutea învăţăturii lui”.
    Manuscrisul original se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, Moscova, fondul 173, ms. latin, nr. 312. Lucrare transcrisă la Constantinopol, 1699-1700.
    Manuscrisul are 417 file, dimensiuni: 21,5×16,5 cm.
    În BAR Bucureşti, Encomium şi Laudă se află în copia lui Tocilescu, ms. latin 76, f. 227-238v.
    Tot în BAR Bucureşti se află în Microfilmul nr. 4.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se publică în facsimil color, inedit după originalul din Biblioteca de Stat a Rusiei.
    Manuscrisul s-a aflat iniţial în Biblioteca Lavrei Serghei, împreună cu Sacro-Sanctae Scientiae indepingibilis Imago, Institutio Logices şi Loca Obscura.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia transcrie integral cartea lui Van Helmont, pe care îl studia la Academia din Constantinopol cu Meletie de Arta.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se tipăreşte în facsimil color inedit, după originalul de la Moscova, ca volumele X-XI ale Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 11
Notă asupra lucrării:
Ioannis Baptistae Van Helmont.
Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia

Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia

Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et
christianae fidei congrua et necessaria
philosophia

    Cu introduceri originale în latină şi română: “Encomium in I.B. Van-Helmont et virtutem physices universalis doctrinae ejus/Laudă către izvoditor şi către virtutea învăţăturii lui”.
    Manuscrisul original se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, Moscova, fondul 173, ms. latin, nr. 312. Lucrare transcrisă la Constantinopol, 1699-1700.
    Manuscrisul are 417 file, dimensiuni: 21,5×16,5 cm.
    În BAR Bucureşti, Encomium şi Laudă se află în copia lui Tocilescu, ms. latin 76, f. 227-238v.
    Tot în BAR Bucureşti se află în Microfilmul nr. 4.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se publică în facsimil color, inedit după originalul din Biblioteca de Stat a Rusiei.
    Manuscrisul s-a aflat iniţial în Biblioteca Lavrei Serghei, împreună cu Sacro-Sanctae Scientiae indepingibilis Imago, Institutio Logices şi Loca Obscura.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia transcrie integral cartea lui Van Helmont, pe care îl studia la Academia din Constantinopol cu Meletie de Arta.
    Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se tipăreşte în facsimil color inedit, după originalul de la Moscova, ca volumele X-XI ale Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 12
Notă asupra lucrării:
De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae

De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae

De Vita et rebus gestis Constantini
Cantemiri, Principis Moldaviae

    Lucrarea De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae, Auctore Theophilo Sigefrido Bayero se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, fond 181, inv. 16, Ms. nr. 1363, text în limba latină.
    De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae se întinde între paginile 186-251. Cartea lui Bayer se structurează tot în 12 capitole ca şi Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis, urmând capitol cu capitol cartea lui Dimitrie Cantemir despre tatăl său, voievodul Constantin Cantemir.
    Editorul Radu Albala a întregit capitolul XII din Cantemir cu aproximativ ultimele două file scrise de Bayer (fiindcă în manuscrisul cantemirian finalul lipseşte).
    Bayer urmează fidel cartea lui Cantemir, repetând uneori expresii şi cuvinte din Cantemir.
    Am publicat acest manuscris inedit pentru fidelitatea sa întru Cantemir, aşa cum vom publica şi Notationes quotidianae, scrise în ruseşte de Ivan Ilinski.
    De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae se publică în facsimil color inedit după manuscrisul original, ca volumul XII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
    A doua lucrare a volumului: «Слово Панегирическое в похвалу Велико-мученика Димитрия Фессалонитскаго древле княжества наследника, ннеже царства Христова сонаследника достой-нешаго от Светлейшаго князя Антиоха Кантнмира eго царского освещеннешаго величества Преображенского полку солдатаю Грядущу десятому возраста его лету вo Cвятом Господа Спаса нашего монастыре государственным славено-латинским коллегием красящемся на греческом диалекте проповеданное. В царствующем граде Москве лета Господня 1719 октября в 26 день томужде победоносцу в честь уставленный (Cuvânt Panegiresc/ de laudă/ Mare Mucenic Dimitrie din Thesalonik, moştenitor al vechiului principat/, preavrednic şi astăzi comoştenitor al împărăţiei lui Hristos/, de la/ Prealuminatul principe Antioh Cantemir/, soldat/ al preasfinţitului regiment împărătesc Schimbarea la Faţă în mersul celui de al zecelea an al vârstei sale în colegiul slavo-latin/ de pe lângă Sfânta noastră mănăstire Mântuirea Domnului/, rostit/ în chipul cel mai frumos în dialectul grecesc/. În urbea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie în 26 zile cu aşezământul în cinstea aceluiaşi Purtător de Biruinţă//) se află la Muzeul Istorie de Stat, Moscova, fondul eparhial, ms. rus nr. 1011, copertat într-un volum de 7 file (14 pagini).
    Originalul a fost scris în limba greacă. În ediţie facsimilată a fost publicat de Andrei Eşanu şi Valentina Eşanu în studiul Alt Panegiric al lui Dimitrie Cantemir ?, în Destinul Românesc, Chişinău, 2010, nr. 2, p.139-143 (republicat aici integral).
    Lucrările: I. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae (se publică în facsimil color inedit) şi
                    II. Panegiricul Sfântului Dumitru (facsimile color) se editează în facsimil color executat după originale.
    Lucrările: I. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae şi
                    II. Panegiricul Sfântului Dumitru reprezintă volumul XII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 13
Notă asupra lucrării:
Jurnalul persan

Jurnalul persan

Jurnalul persan

    Jurnalul persan, dictat de Dimitrie Cantemir lui Ivan Ilinski, se află în Arhivele Ministerului de Externe şi are 390 de pagini, în Fondul Petru I şi are cota 77/I, nr. 13 (fiind
datat 1722).
    Câteva pagini din Jurnal au fost publicate de Ecaterina Ţarălungă în Revista Manuscriptum, 2-3/1978.
    Paginile sunt traduse de Tocilescu după Bantîş-Kamenski.
    Jurnalul se publică pentru prima dată în facsimil color după originalul aflat în Arhivele Ministerului de Externe din Moscova.
    Jurnalul persan alcătuieşte volumul XIII din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 14
Notă asupra lucrării:
Incompendiolum Universae Logices Institutionis

Incompendiolum Universae Logices Institutionis

Incompendiolum Universae Logices Institutionis

    Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr.1329, f. 1-44 (88 pagini).
    Incompendiolum Universae Logices Institutionis, manuscris latin, se afla în Biblioteca Arhivelor Principalelor ale Ministerului de Externe din Moscova sub nr.4/454 alături de: Chronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlachilor, sub nr. 103, Istoria Ieroglifică, sub nr. 3/341, Curanus, Historia Moldo-Vlachica, Dell' acrescimento e decadenza del Impero Othomano osia epitome dell' Istoria Turca, tradotta in Italiano da Antioco Principe Cantemir, figlio dell'autore; cu Annotazioni la densa, sub nr. 4.
    Manuscrisul a fost donat de Bantîş-Kamenski.
    Micul Compediu a fost publicat în latineşte în vol. VI de Opere, în 1883, de către Societatea Academică Română. În rusă a fost tradus în 1988 de către M. Kaşuba, I. Zahara şi I. Paslavski (apărută în 2003).
    În româneşte, Micul Compendiu a fost tradus de Dan Sluşanski şi publicat în 1995, la Editura Ştiinţifică, cu o prefaţă substanţială de Alexandru Surdu.
    Anul elaborării de către Cantemir este incert. Publicăm pentru prima dată acest manuscris în facsimil color.
    Incompendiolum Universae Logices Institutionis reprezintă volumul XIV din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 15
Notă asupra lucrării:
Diploma de la Luţk

Diploma de la Luţk

Diploma de la Luţk

    Manuscrisul original al documentului se află în fondurile Bibliotecii Naţionale a Rusiei, Sankt-Petersburg în fondul 247, documentul 3359/6, f.1-4 (8 pagini).
    Traducerea latină executată de Dimitrie Cantemir se află tot la Biblioteca Naţională a Rusiei, Sankt-Petersburg, Secţia de manuscrise şi carte rară, nr. 60, autografe străine.
    În B.A.R. Bucureşti, în manuscrisul 5216, f. 219-228, se află o copie a textului rusesc al Diplomei de la Luţk, 13 aprilie 1711, copia fiind executată de Ioan Bogdan. Diploma de la Luţk se tipăreşte în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XV al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 16
Notă asupra lucrării:
Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească

Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească

Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări
a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească

    Lucrarea Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, copie, fondul 9 (cabinetul lui Petru I, inventar 1 cartea nr. 14, într-un dosar de 170 de file, ea aflându-se între filele 32r-48 v (având 18 file). A fost datată de Cândea 1717-1718, de Cernovodeanu în 1719, iar de Eşanu în 1720-1721. A fost publicată la Sankt-Petersburg, 1772 (în ruseşte), la Riga – Sankt-Petersburg – Leipzig, 1783 (în germană), la Viena 1795 (în greacă), Iaşi 1845 (în română). În rusă şi română cu facsimilul copiei din Jurnalul lui Petru I a fost publicată în ediţia Cernovodeanu, traducerea lui Lazea, Bucureşti 1995.
    Această ediţie în facsimil color este inedită şi se publică după manuscrisul păstrat în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova.
    Uimitoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor vestiţi în Ţara Românească alcătuieşte volumul XVI din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 17
Notă asupra lucrării:
De Antiquis Dacia nominibus

De Antiquis Dacia nominibus

De Antiquis Dacia nominibus

    Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
    De Antiquis Dacia nominibus, manuscris latin, se află între filele 129-201v, in folio, inedit, scrisul Principelui Cantemir.
    Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
    De Antiquis Dacia nominibus este începutul în limba latină al Hronicului vechimei Romano-Moldo-Vlahilor.
    Tocilescu l-a lăsat netranscris. Împăratul Rusiei îşi dăduse acordul pentru ca manuscrisul să fie copiat în Bucureşti, de către Societatea Academică Română.
    A rămas inedit. Se publică pentru prima dată în facsimil color, de către noi.
    De Antiquis Dacia nominibus se află în Manuscrisul 1325, după Curanus şi De Curani etymologico nomine.
    De Antiquis Dacia nominibus se tipăreşte în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XVII al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 18
Notă asupra lucrării:
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus

De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus

De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus

    Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
    De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus, manuscris latin, se află între filele 202-225, in folio, inedit, scrisul Principelui Cantemir.
    Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
    De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus este începutul în limba latină al Hronicului vechimei Romano-Moldo-Vlahilor.
    Tocilescu l-a lăsat netranscris. Ţarul Rusiei îşi dăduse acordul pentru ca manuscrisul să fie copiat în Bucureşti de către Societatea Academică Română.
    A rămas inedit. Se publică pentru prima dată în facsimil color, de către noi.
    De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus se află în Manuscrisul 1325, după Curanus şi De Curani etymologico nomine.
    De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus se tipăreşte în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XVIII al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.

VOL. 19
Notă asupra lucrării:
Satirele lui Antioh Cantemir

Satirele lui Antioh Cantemir

Satirele lui Antioh Cantemir

    Manuscrisul numărul 229 al Satirelor lui Antioh Cantemir se află, în original, la Biblioteca de Stat din Moscova. Facsimilul color inedit pe care îl publicăm în Integrala manuscriselor Cantemir este executat după originalul moscovit. Manuscrisul, în limba rusă, are 184 file (368 pagini).
    Satirele au fost traduse în franceză de Guasco, în 1749.
    Prima traducere în limba română a Satirelor lui Antioh Cantemir au făcut-o A. Donici şi C. Negruzzi (Iaşi, 1838). Prima prezentare a Satirelor a făcut-o Vasile Alecsandri, în "Propăşirea", în anul 1844.
    Publicăm, pentru prima dată, Manuscrisul nr. 229, în facsimil color inedit, ca volumul XIX al Integralei manuscriselor Cantemir.

VOL. 20
Notă asupra lucrării:
Arhiva Serghei Cantemir

Arhiva Serghei Cantemir

Arhiva Serghei Cantemir

    Arhiva Serghei Cantemir se află în Arhiva de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, şi reprezintă cele 21 de pachete cu documente, acte, manuscrise, diverse înscrisuri etc. ale Cantemireştilor.
    Arhiva a rămas de la fiul cel mai mic al lui Dimitrie Cantemir şi a fost ordonată de Bantîş-Kamenski.
    Arhiva se află, în prezent, în 76 de lădiţe, în Arhiva de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, având aproximativ 12.000 de pagini.
    Acest volum cuprinde inventarul Arhivei la care s-a lucrat aproximativ 65 de ani.
    Inventarul are formatul A3, iar noi l-am publicat în format A4.
    Arhiva Serghei Cantemir, ca inventar, este trecută sub cota 162, indicaţia temporală fiind 7/VIII 1935, la 3 săptămâni după ce fuseseră trimise în România osemintele voievodului Cantemir.
    Arhiva Serghei Cantemir alcătuieşte volumul XI din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 21
Notă asupra lucrării:
Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

    Corespondenţa dintre Antioh, Maria şi Constantin Cantemir se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, sub cota 1374, fiind prima lădiţă cu documente Cantemir.
    Inventarul celor 76 de lădiţe cu documente Cantemir l-am publicat în Arhiva Serghei Cantemir.
    Corespondenţa dintre Antioh, Maria şi Constantin Cantemir este scrisă în rusă, italiană, franceză (uneori o scrisoare este compusă în două limbi).
    Formatul hârtiei şi tipul de hârtie sunt diferite, ca într-o corespondenţă de familie.
    Corespondenţa dintre Antioh, Maria şi Constantin Cantemir o tipărim în două părţi:
        Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini).
        Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158 pagini).
    Corespondenţa se prezintă ca facsimil color inedit, executat după original, publicarea fiind inedită.
    Corespondenţa din Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini) şi se constituie ca volumul XXII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 22
Notă asupra lucrării:
Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir

    Corespondenţa dintre Antioh, Maria Cantemir şi Constantin Cantemir se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, sub cota 1374, fiind prima lădiţă cu documente Cantemir.
    Inventarul celor 76 de lădiţe cu documente Cantemir l-am publicat în Arhiva Serghei Cantemir.
    Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir este scrisă în rusă, italiană, franceză (uneori o scrisoare este compusă în două limbi).
    Formatul hârtiei şi tipul de hârtie sunt diferite, ca într-o corespondenţă de familie.
    Corespondenţa dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir o tipărim în două părţi:
        Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini).
        Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158 pagini).
    Corespondenţa se prezintă ca facsimil color inedit, executat după original, publicarea fiind inedită.
    Corespondenţa din Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158 pagini) şi se constituie ca volumul XXII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 23
Notă asupra lucrărilor:
Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir
Biografia lui Demetrius Cantemir

(scrise în limba germană de G.F. Müller)

Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir Biografia lui Demetrius Cantemir (scrise în germană de G.F. Müller)

Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir Biografia lui Demetrius Cantemir
(scrise în germană de G.F. Müller)

    Prima lucrare, Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir (scris de Ivan Iliinski), se prezintă ca extrase din Notationes quotidianae, traduse în germană de Müller.
    Jurnalul tradus de Müller se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, fondul 199, d. 139, nr. 8, 8 file (16 pagini).
    Tot în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, fond 199, d. 149, 2.II, nr.5, 5 file (10 pagini) se află două note biografice despre prinţul Demetrius Cantemir, o ciornă (2 file, 4 pagini) şi o transcriere, mai bogată (3 file, 6 pagini, dar şi ea cu modificări).
    Prezentările lui Cantemir sunt scrise de G.F. Müller, al cărui nume apare pe pagina 2 verso.
    Jurnalul prinţului Dimitrie Cantemir şi Biografia lui Demetrius Cantemir, scrise în limba germană de G.F. Müller, sunt facsimilate color după original şi publicate, ca inedite, în volumul XXIII din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 24
Notă asupra lucrării:
Notationes quotidianae de Ivan Iliinski

Notationes quotidianae de Ivan Iliinski

Notationes quotidianae de Ivan Iliinski

    Notationes quotidianae de Ivan Iliinski se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, în fondul 181, ms. 388 (cota veche: ms. 839), 67 file (134 pagini).
    Jurnalul lui Iliinski s-a aflat, iniţial, în Arhiva Ministerului Afacerilor Străine (nr.40/839, anul 1862).
    Notele cotidiene, privitoare la Cantemir, încep cu ianuarie 1721 şi se sfârşesc cu 1 octombrie 1723, când "cneazul a fost înmormântat seara", la Moscova, după ce, pe 29 septembrie, trupul lui Cantemir fusese transportat de la Cernaia Greazi la Moscova.
    Fragmente din Jurnal se află în ms. 325, BAR, în transcrierile lui Tocilescu.
    În afară de Notele cotidiene scrise de Iliinski, se mai află exerciţii de matematică făcute de Antioh, exerciţii de vocabular latin-rus, la pagina 49r dăm peste "Ex libello Principis" (şase indicaţii geografice făcute de Cantemir, privitoare la Cazan, Saratov, Astrachan), exersări cu litere turceşti şi câteva note bibliografice precum: Lexikon ellenoromaikon (al lui Budé, tipărit de Sebastianus Henric Petri, în anul 1584), Lexicon philologicum, din 1711, a lui Matthias Martinus, în două volume, precum şi Rosarium Politicum al lui Saadi, tradus din persană în latină de Georgius Gentius (1651).
    Notationes quotidianae de Ivan Iliinski se tipăreşte în facsimil color inedit, după original, ca volumul XXIV din Integrala Manuscriselor Cantemir.

VOL. 25
Notă asupra lucrării:
Manifestul lui Petru cel Mare

Manifestul lui Petru cel Mare

Manifestul lui Petru cel Mare

    Manifestul lui Petru cel Mare este "opera" lui Dimitrie Cantemir (şi el conţine ideile şi intenţiile ţarului rus). Manifestul a fost scris iniţial în ruseşte şi tradus de principele moldovean în persană, turcă şi tătară. "Directorul" tipografiei mobile a fost chiar Cantemir şi tirajul Manifestului în cele trei limbi orientale a fost de 1.000 de exemplare. Un exemplar în turceşte (cu litere arabe) şi traducere în germană se află în arhiva Institutului de Orientalistică din Sankt-Petersburg (Andrei Eşanu – Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, pag. 122-123).

Constantin Barbu cu unul dintre volumele Integralei Manuscriselor Dimitrie Cantemir


    Ceea ce publicăm în acest volum este un facsimil color inedit după originalul aflat în Arhivele Ministerului Afacerilor Externe din Moscova. Manuscrisul este prezentat ca "Traducere în limba turcă, întocmit de Dimitrie Cantemir privind motivele campaniei lui Petru I în Persia. Anul 1722, AVPRI, Fondul Relaţiile Rusiei cu Persia, opis 77/1, anul 1722, d. 14, Volumul 1, paginile 33-211, Volumul 2, pagina 212, dosar 454, original, limba turcă".

Constantin Barbu si Manuscrisele lui Dimitrie Cantemir


    Manifestul a fost publicat în rusă (1848), în germană (1974).
    Demne de comparat sunt scrisul lui Cantemir din Manifest cu caligrafierea (tot a lui Cantemir) a versurilor citate din Saadi (în ms. Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othmannicae, aflat la Houghton Library, SUA).
    Într-un document din Arhiva Academiei din Berlin există (in folio I:V, nr.3) informaţia că Manifestul către persani este “făcut de prinţul Cantemir la 1722”.
    Manifestul, tradus de Cantemir, este scris de mâna Principelui, indubitabil.
    Publicăm, pentru prima dată, Manifestul lui Petru cel Mare, în facsimil color inedit, executat după originalele aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, ca volumul XXV al Integralei Manuscriselor Cantemir.

Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir - Academia Romana Constantin Barbu

 

    Acum lucrez la patru volume (26-29) care vor cuprinde protocolul de primire a lui Cantemir în Academia din Berlin, şase documente din Arhivele M.A.E. de la Moscova, două copii ale Hronicului (mse 83 şi 46, aflate în Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, fotocopii obţinute graţie generozităţii extraordinare a cărturarului Ioan Chindriş). Ms. 83, copie executată până în 1726, este prima copie a Hronicului. Istoria sa este tulburătoare: o vroiau nemţii, iar copia a ajuns la Blaj şi prin ms. 46 corifeii Şcolii Ardelene s-au luminat fundamental în privinţa romanităţii şi românităţii Transilvaniei. Aş putea zice că Dimitrie Cantemir a participat direct la Marea Unire din 1918. Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor este cartea fundamentală a poporului român.

Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir Academia Romana Constantin Barbu

 

    3. Aţi întâmpinat dificultăţi în a accesa aceste documente ?
    Nu am întâmpinat nici o dificultate în proiectul de scanare a manuscriselor şi documentelor Cantemir. Toţi oficialii şi savanţii ruşi care ne-au ajutat sunt oameni superiori. Le amintesc cu drag numele: Excelenţa Sa, Domnul Alexander Churilin, Ambasador al Federaţiei Ruse în România, 2005-2012; Viktor Kirillov, Prorectorul M.G.I.M.O., Moscova; Alexander Vasiliev – Prim Secretar M.A.E. al Federaţiei Ruse; Irina Popova, Director al Arhivelor M.A.E. – Moscova; Michael Ryzhenkov, Director al Arhivelor de Acte Străvechi – Moscova; Evgeny Rychalovscky, Arhivele de Acte Străvechi – Moscova.

Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir Academia Romana Constantin Barbu


    4. Cine v-a sprijinit demersul şi cu ce/cum ?
    Financiar, Paul Tudor (şi Fundaţia Culturală "Tudor" împreună cu câţiva prieteni personali) s-a îngrijit de tot şi toate. Astăzi, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", prin doamna rector Corina Adriana Dumitrescu, va finanţa scanarea a încă zece lăzi din marele tezaur Cantemir. Să nu uităm că în anul 2010, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la urcarea pe tron a Principelui Cantemir, s-a organizat în Parlamentul European la Bruxelles un Seminar Internaţional, graţie europarlamentarilor Norica Nicolai – ALDE Group, Cristian Buşoi – ALDE Group, Marian Jean Marinescu – PPE Group.
    În cadrul seminarului au prezentat lucrări o seamă de cărturari, scritori, politicieni români şi străini (Eugen Simion: "Cantemir – moralistul"; Evanghelos Moutsopoulos: "Între veneţieni şi turci"; Constantin Barbu: "Facsimilele operei lui Cantemir"; Mikhail Ryznenkov: "Manuscrisele Cantemir în Arhiva Centrală de Stat a Federaţiei Ruse"; Marius Sala: "Cantemir şi limba română"; Serge Fauchereau: "Lecţia lui Cantemir"; Jacques De Decker; Dan Berindei: "Cantemir, om modern"; Virgil Tănase: "Cantemir, limba română şi romanul"; Radivoje Konstantinovic: "Un spirit modern în orientul european", Vlad Alexandrescu: "Manuscrisul autograf de la Sacro-Sanctae Scientiae indepingibilis Imago"; Ion-Aurel Pop: "Între real şi ireal: Dimitrie Cantemir despre locul românilor în Europa"; Nicolae Dabija: "Dimitrie Cantemir – un spirit de sinteză între Orient şi Occident"; Florin Rotaru: "Primul proiect de ediţie al operei lui Dimitrie şi Antioh Cantemir"; Ion Deaconescu: "Cantemir şi Ţarul Petru I"; Corina Dumitrescu – "Cantemir, principele cărturar").
    Expoziţia Cantemir (manuscrise, documente, portrete) şi dezvelirea bustului Principelui (sponsorizat de Clubul Rotary Atheneum) au avut loc în holul central al Parlamentului European. Paul Tudor a prezentat odiseea manuscriselor Cantemir. Dezvelirea bustului lui Dimitrie Cantemir a fost făcută de europarlamentarul Norica Nicolai – ALDE Group, şi Dumitru Oros – Past President la Rotary Club Atheneum Bucureşti.
    Artisticeşte, Cantemir s-a bucurat de concertul lui Marcel Spinei, de interpretările din texte cantemiriene datorate Petronelei Zurba, de concertul de operă realizat de Julia şi Romeo Saleno.
    De asemenea, s-a înmânat medalia "Cantemir, 300 de ani de la urcarea pe tron" emisă de Banca Naţională a României şi sponsorizată de BRD Groupe Société Générale.
    În acest an, TMK a oferit o generoasă sponsorizare din care s-au tipărit patru seturi de lux din Integrala Manuscriselor Cantemir (legate în piele, cu portret şi semnătură Cantemir în aur, aşezate în ladiţe din lemn de nuc). Dmitry Pumpyansky, PDG al TMK a fost prezent personal la înmânarea Integralei Manuscriselor Cantemir Primului Ministru al României, Victor Ponta.

    5. Cât a durat obţinerea fotocopiilor şi care este preţul care vi s-a cerut pentru fiecare pagină de document fotografiată ?
    Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt-Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova. Preţul este cel afişat pe site-ul oficial. Facsimilările din arhivele MAE sunt gratuite.

    6. Care este valoarea la care s-a ridicat acest demers ?
    Preţul plătit până în prezent îl cunoaşte numai prietenul meu Paul Tudor. Domnia sa, prin Fundaţia Culturală "Tudor", are toată grija financiară a proiectului.

    7. Căror instituţii din România aţi cerut sprijin şi de ce aţi fost refuzat ?
    Eu nu am fost refuzat de nicio instituţie, au existat doar instituţii care şi-au refuzat lor însele celebritatea. De exemplu, Ministerul Culturii, care a promis iniţial 1,4 miliarde lei vechi, a participat, tardiv, cu doar 200 de milioane lei vechi (Simpozionul Homo Europaeus, Bruxelles, 2010). În 2010 a fost aniversare UNESCO – 300 de ani de la urcarea pe tron a lui Dimitrie Cantemir. Dacă am înţeles bine, de la UNESCO Bucureşti “au zburat” 800.000 de euro destinaţi aniversării lui Cantemir. Nu s-a tipărit o filă Cantemir, nu s-a scos o vorbă despre Cantemir. Nici ministrul român la UNESCO Paris nu a participat la această sărbătoare. Probabil, nici nu putea. Fiindcă a sărbători înseamnă a ctitori.

    8. De ce aţi decis să donaţi aceste facsimile ?
    Bibliotecii Academiei Române i se donează primele 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir, de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, ediţia de lux, fiind sponsorizată de TMK. S-au executat patru seturi legate în piele naturală, cu portretul şi semnătura lui Cantemir în aur, tipărite color pe carton de 130 g/mp, cărţile fiind aşezate într-o ladă din lemn de nuc (marca Mobexpert). Primul set a fost dăruit Excelenţei Sale Vladimir Putin, Preşedintele Federaţiei Ruse. Un set Primului Ministru Medvedev, un set Primului Ministru Ponta. Al patrulea set este donat de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti – Bibliotecii Academiei Române. Aşadar, precizez că Bibliotecii Academiei Române i se donează un set de 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir, şi nu i se donează facsimilele.

    9. V-aţi gândit vreodată să le vindeţi ?
    Nu. Sunt prea scumpe. Şi nu sunt de vânzare.
    Cum să vinzi Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor?

    10. Veţi continua demersul şi cu restul documentelor Cantemir ?
    Toate manuscrisele şi documentele Cantemir, din toate cele 12 ţări unde se află, vor fi fotocopiate şi tipărite în condiţii excepţionale ca şi primele 25 de volume. Vreau ca în fiecare ţară unde se află o filă din Cantemir să existe toate celelalte zeci de mii de pagini din celelalte ţări. Măcar ţările care posedă o parte mai mică sau mai mare din Tezaurul Cantemir să îşi întregească acest tezaur.

    11. Care este povestea manuscriselor Cantemir, cum au ajuns ele în arhivele Moscovei?
    Se ştie că după lupta de la Stănileşti, din 1711, Dimitrie Cantemir a ajuns în Rusia. Cantemir a trăit în Rusia din 1711 până în 1723, anul în care a fost doborât de un diabet analfabet. Aşadar, manuscrisele lui Cantemir (scrise la Iaşi, Constantinopol, Moscova, Sankt-Petersburg), purtate cu el de genialul principe, au fost în Moscova. Ele nu au ajuns în Moscova şi Sankt-Petersburg. Astăzi manuscrisele şi documentele Cantemir se găsesc în Moscova şi Sankt-Petersburg şi se păstrează în condiţii absolut excepţionale. Grija savanţilor ruşi pentru manuscrisele lui Cantemir este incomparabilă.
    Să nu uităm că în România nu există o ediţie de opere complete Cantemir.
    Să nu uităm marii savanţi care au încercat să  fundamenteze cantemirologia: Haşdeu, Tocilescu, Iorga, Cândea. Şi astăzi sunt nume importante, harnice, instruite.
    Povestea manuscriselor lui Cantemir este o odisee. Pentru această odisee ai nevoie de îndurare, cărturărie, muncă.
    Dimitrie Cantemir, Principele cel mai cultivat din ultima mie de ani, merită.
    De aceea, îndrăznesc, doamnă Alina Dan, ca, prin intermediul MEDIAFAX, să-i invit la Biblioteca Academiei Române, Sala Pallady, joi 22 decembrie, orele 15, pe toţi cei ce au aflat de Cantemir şi doresc să participe la această generoasă donaţie a Integralei Manuscriselor Cantemir. Acolo îi aşteaptă şi o incomparabilă expoziţie gândită şi realizată de doamna Gabriela Dumitrescu.
    Când, în 1935 s-au întors în ţară osemintele lui Cantemir, racla a fost purtată de cele mai importante personalităţi ale României. Iorga însuşi era de faţă, îi dădea, în felul său de mare cărturar, onorul. Atunci s-au tras salve de tun. Covorul de sub sicriul principelui era roşu. Cum va fi acum, dragi contemporani?
    Vă mulţumesc, MEDIAFAX.

Constantin Barbu

Născut în 1954. Absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978). Bursier al Guvernului Francez (1977). Publică primul articol în revista Ramuri (1975). Debutul adevărat: Luceafărul şi Bhagavad-Gita, în 1976, 1977.
    Publică prima carte, Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei la editura Scrisul Românesc (1985), prefaţă de Marin Sorescu. O carte de metafizică primită cu entuziasm şi generozitate de: Edgar Papu (în Flacăra), Adrian Marino (în Tribuna), Mihai Şora (în Ramuri); Anton Dumitriu şi Dumitru Stăniloae îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.
    Constantin Noica scrie: "C.B. – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară".
    Emil Cioran îl numeşte: "un complice în cultul Nimicului".
    Considerat "filosoful tinerei generaţii".
    În 1989 publică O gramatică a fiinţei care este, de fapt, Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii, fragmente din transsistemul Marea Traversare a Vidului (lucrare cuprinzînd peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume).
    În 1991, la Editura Pontica, publică Eminescu. Poezie şi nihilism, teza unui doctorat nesfîrşit.
    Editează, cel dintîi, Manuscrisele lui Mihai Eminescu (în facsimil), un Corpus eminescianum şi Opera transliterată – proiect din care au apărut deja 25 de volume.
    Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, este cel mai mare proiect al culturii române. O parte a proiectului a executat-o Academia Română, sub bagheta lui Eugen Simion, în condiţii magnifice.
    În 1991 primeşte, la Bruxelles, un Premiu internaţional pentru eseul L’UniVers et le Vers.
    A publicat mai multe cărţi de poeme: Iluzia regală, elegiile Absenţei, Versiuni ale vidului, Limba distrusă, Carte despre singurătate, nebunie şi moarte.
    A publicat mai multe cărţi de eseuri: Autoversiunea inexistibilă, Căderea în Cosmos, Epékeina tēs ousias.
    A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eliade.
    Cîteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză.
    A editat "Cartea imaginală" Codex Aureus Daco-romanorum, 20 de volume.
    A publicat primele 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir.
    A publicat peste 100 de volume din Biblioteca lui Eminescu.
    A publicat Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XX.